Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor (fara miros), care apare in urma arderii incomplete a unor carburanti sau in urma unor incendii, Intoxcatia cu monoxid de carbon este intalnita mai ales la victimele incendiilor.
Simptomatologia depinde de gradul de expunere la fum si este datorata combinarii monoxidului de carbon cu hemoglobina din sange. Semnele care apar in formele usoare sunt cefalee, agitatie, tuse cu dispnee, voce ragusita, tahicardie, hipotensiune arteriala. In cazurile mai grave apar: bronhospasmul, insuficienta respiratorie, starea de soc, coma. La nivelul orificiilor nazale al gurii si al faringelui pot exista depozite de funingine.
Tratamentul de urgenta impune scoaterea victimei din mediul cu fum, sustinerea respiratiei (administrarea de oxigen 100 % pe masca sau ventilatie artificiala) pana la disparitia simptomatologiei (nu mai mult de patru ore).
Insecticidele organofosforice cele mai utilizate in agricultura sunt Parathionul, Dieclorvosul, Tetraetil pirofosfatul, Triclorfonul, Melathionul etc. Sunt intoxicatii extrem de grave si destul de frecvente. Toxicul se absoarbe prin ingestie, dar si prin piele si prin inhalatie.
Semnele inhalatiei sunt specifice. In formele usoare apar cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, transpiratii, salivatie abundenta, dureri abdominale, diaree. In formele mai avansate se adauga tulburari de vorbire, scaderea diametrului pupilar (mioza). In formele grave bolnavul devine comatos, mioza este marcata, ii curg nasul si saliva, lacrimeaza, apar tulburari respiratorii si cianoza. Scade frecventa cardiaca si apare hipotensiunea arteriala. Tegumentele sunt umede.
Tratamentul specific este administrarea de Atropina 2 mg ( 2 fiole) intravenous, la fiecare 5-10 minute, pana la dilatarea pupilelor (midriaza), uscarea tegumentelor si cresterea frecventei cardiace. Aceasta stare trebuie mentinuta cel putin 48 de ore si tratamentul se face numai la spital. Un antidot specific este obidoxima (Toxogonin), care se administreaza intravenous 1 fiola (250 mg), repetandu-se la trei ore, o data sau cel mult de doua ori. Convulsiile se trateaza cu Diazepam, iar insuficienta respiratorie, cu ventilatie mecanica. Este necesara, de asemenea, decontaminarea pielii.
Intoxicatia cu alcool etilic reprezinta, probabil, cea mai frecventa forma de intoxicare. Doza toxica mortala a alcoolului etilic la un adult este de 300-600 g.
Formele clinice ale acestei intoxicatii depind de nivelul alcoolemiei (concentratia alcoolulului in sange), dar si de gradul de antrenament al persoanei respective. Intalnim astfel o:
– forma usoara – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburari de vedere, scaderea reflexelor, cresterea increderii in fortele proprii, diminuarea autocontrolului);
– forma medie – alcoolemia de 0,15-0,30 % (tulburari de mers si de vorbire, scaderea atentiei, vedere dubla, tulburari ale echilibrului si de perceptie);
– forma grava – alcoolemia de 0,3-0,5 % (alterarea vederii si a echilibrului, tulburari ale starii de constienta);
– coma alcoolica – alcoolemia de peste 0,5 % (insuficienta circulatorie si respiratorie).
Sunt evidente: mirosul alcoolic al respiratiei, fata inrosita, transpiratia excesiva, varsaturile, pierderile de urina si tulburarile de comportament.
Tratamentul intoxicatiei urmareste mentinerea libera a cailor respiratorii pentru a nu aspira continutul gastric in plamani. Spalatura gastrica nu este eficienta decat in prima ora si, de obicei, acest lucru nu este posibil. Carbunele activat este ineficient. Se administreaza pe cale intravenoasa glucoza concentrate, vitamina B1 si sulfat de magneziu. In caz de agitatie, se administreaza Diazepam sau Haloperidol.
Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri si vopsele, aditiv si combustibil. Este una dintre cele mai toxice substante: 30 ml pot produce moartea, iar 10 ml, orbirea.
Semnele intoxicatiei apar la 12-24 de ore si se manifesta prin scaderea frecventei cardiace, insuficienta respiratorie, cefalee, ameteli, stare de confuzie, scaderea eliminarii de urina, vedere initial incetosata, care evolueza spre pierderea completa a vederii, coma si manifestari abdominale (greturi, varsaturi, dureri abdominale si, uneori, semne de pancreatita acuta).
Tratamentul specific este reprezentat de administrarea etanolului (este antidotul specific). Se administreaza 125 ml alcool 43 % pe cale orala sau 530 ml solutie 10 % pe cale intravenoasa. Practic, se urmareste “imbatarea” cu alcool a bolnavului pana la obtinerea unei alcolemii de 0,1 %. Acidul folic se administreaza cate 50 mg la 4-6 ore. Spalatura gastrica este eficienta doar in primele doua ore de la ingestie. Evident ca ea se face inaintea administrarii alcoolului etilic. Este utila, de asemenea, utilizarea precoce a rinichiului artificial pentru hemodializa.
Etilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulceag, utilizat ca antigel. Doza mortala la adult este de 80-120 ml. Semnele intoxicatiei cu antigel sunt greturile si varsaturile; in stadiul urmator apar tahicardia, hipertensiunea si cresterea frecventei respiratorii. Apoi apar dureri lombare, scaderea eliminarii de urina, convulsii si coma. Tratamentul specific este similar intoxicatiei cu metanol.
Cele mai intalnite hidrocarburi implicate in intoxicatii sunt benzinele, lubrifiantii, uleiurile de motor, motorina, gazolina, tetraclorura de carbon. Dintre acestea, cea mai toxica este tetraclorura de carbon, utilizata ca solvent, ca agent de curatire si ca agent de crestere a cifrei octanice a benzinei. Absorbtia acestor toxice este posibila prin ingestie, prin piele si prin respiratie.
Semnele intoxicatiei sunt date de tulburari respiratorii, pneumonii toxice, insuficienta cardiaca, convulsii si chiar coma. In cazul tetraclorurii de carbon, apar tulburari hepatice grave: icter, hemoragii, tuburari mentale.
Tratamentul de urgenta incepe cu decontaminarea prin spalare abundenta a pielii cu apa si sapun si administrarea de oxigen. Doar in cazul tetraclorurii de carbon este utila administrarea unui antidot specific; N-acetilcisteina, similar administrarii in intoxicatia cu paracetamol. Mortalitatea in intoxicatia cu tetraclorura de carbon este foarte ridicata (peste 20-30 %).
