Ceața este mai frecventă toamna și primăvara și se formează îndeosebi dimineața și seara. Ceața se formează mai frecvent în văi unde temperatura este mai scăzută și umiditatea este mai mare. Ceața este un fenomen frecvent la Cluj-Napoca datorită formei depresionare în care orașul se află, în formă de ”covată”. Din cauza acestui fenomen suferă oamenii (fizic și psihic), clădirile, dar și transporturile, transportul aerian nefiind ocolit.
În cazul întârzierilor sau anulărilor curselor aeriene, compania aeriană este obligată să informeze pasagerii despre drepturile pe care le au și să le acorde anumite drepturi în funcție de anularea sau întârzierea acestor curse, în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. 261/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91.
În cazul nerespectării acestor obligații, compania aeriană poate fi amendată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în baza H.G. nr. 1912 din 22 decembrie 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 261/2004 pentru lipsa informării asupra drepturilor pe care le are pasagerul cu o amendă cuprinsă între 300 – 500 lei pentru fiecare pasager în parte, iar pentru lipsa acordării drepturilor cu o amendă cuprinsă între 800 – 1.800 lei pentru fiecare pasager în parte.
În cazul întârzierii zborului pasagerii au dreptul de a li se oferi gratuit mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare, precum și dreptul la două apeluri telefonice gratuite și de a trimite gratuit mesaje prin telex, fax sau e-mail. Compania de transport aerian va acorda o atenție specială nevoilor persoanelor cu mobilitate redusă și însoțitorilor acestora, precum și nevoilor copiilor fără însoțitor.
De aceste drepturi se bucură numai pasagerii ale căror zboruri au o întârziere peste ora de plecare prevăzută, după cum urmează: timp de două ore, în cazul zborurilor de peste 1 500 de kilometri sau mai puțin, timp de trei ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor intracomunitare de peste 1 500 de kilometri și al oricăror alte zboruri cuprinse între 1 500 și 3 500 de kilometri și timp de patru ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor care nu se încadrează în primele două cazuri.
În cazul în care întârzierea este de cel puțin cinci ore, pasagerul are dreptul la rambursarea, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului de avion, la prețul de achiziție pentru partea sau părțile de călătorie neefectuate și pentru partea sau părțile deja efectuate, în cazul în care zborul devine inutil în raport cu planul de călătorie inițial al acestuia, împreună cu un zbor de retur la punctul de plecare inițial, cât mai repede posibil, dacă este cazul (în cazul zborurilor de conexiune). În cazul în care ora de plecare anticipată este la cel puțin o zi după ora de plecare anunțată inițial, pasagerii au dreptul de a li se oferi gratuit cazare hotelieră, dacă este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau dacă este necesară o ședere suplimentară față de cea prevăzută de pasager, precum și transportul dintre aeroport și locul cazării (hotel sau altele).
Prin Hotararea pronunțată în cauzele conexate C-581/10 Nelson și alții/Deutsche Lufthansa AG și C-629/10 TUI Travel și alții/Civil Aviation Authority Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că atunci când ajung la destinația lor finală cu trei ore sau mai mult după ora de sosire prevazută, pasagerii pot solicita companiei aeriene o compensație în sumă fixă, cu excepția cazului în care întarzierea este cauzată de împrejurări extraordinare. Compensația fixă este aceeași care se atribuie pasagerilor cărora li s-a anulat zborul. Principiul egalitatii de tratament cere ca pasagerii unui zbor întârziat să fie tratați în acelați mod ca și pasagerii unui zbor anulat în vederea aplicării dreptului la compensație, neplăcerea fiind similară în ambele cazuri și anume este vorba de o pierdere de timp. Scopul pentru care pasagerul a optat pentru transportul cu avionul nu mai poate fi atins în cazul unei întârzieri egale sau mai mari de 3 ore. În cazul unor servicii în regim de taxi pasagerul poate să comande într-un timp scurt un alt autovehicul, pe când în cazul transportului aerian o astfel de posibilitate este aproape imposibilă și foarte de scumpă.
În cazul anulării unui zbor, pasagerul are dreptul la rambursarea, în termen de șapte zile, a întregului cost al biletului de avion, la prețul de achiziție pentru partea sau părțile de călătorie neefectuate și pentru partea sau părțile deja efectuate, în cazul în care zborul devine inutil în raport cu planul de călătorie inițial al acestuia, împreună cu un zbor de retur la punctul de plecare inițial, cât mai repede posibil, dacă este cazul (în cazul zborurilor de conexiune).
De asemenea, pasagerul are dreptul la redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, cât mai repede posibil sau la redirecționarea, în condiții de transport comparabile, spre destinația finală, la o dată ulterioară, la alegerea acestuia, sub rezerva existenței unor locuri disponibile.
Dreptul la rambursarea costului biletului nu se aplică în cazul în care transportul face parte dintr-un pachet de servicii turistice, în acest ultim caz dreptul la rambursare urmând să fie exercitat de pasager împotriva organizatorului sau detailistului cu care a încheiat contractul de servicii turistice.
În cazul anulării zborului pasagerul are toate drepturile prevăzute pentru cazurile de întârziere a zborului (mese, băutură, cazare, apeluri telefonice, email-uri, etc.), precum și dreptul la încasarea unei compensații din partea operatorului de transport aerian, cu excepția cazurilor în care acesta a fost informat despre această anulare cu cel puțin două săptămâni înainte de ora de plecare prevăzută sau dacă a fost informat de anularea zborului într-un termen cuprins între două săptămâni și șapte zile înainte de ora de plecare prevăzută și i s-a oferit o redirecționare care să îi permită să plece cu cel mult două ore înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de patru ore după ora de sosire prevăzută ori dacă a fost informat despre această anulare cu mai puțin de șapte zile înainte de ora de plecare prevăzută și i s-a oferit o redirecționare care să îi permită să plece cel târziu cu o oră înainte de ora de plecare prevăzută și să ajungă la destinația finală în mai puțin de două ore după ora de sosire prevăzută.
Compensația constă în 250 EUR pentru toate zborurile de 1500 kilometri sau mai puțin, în 400 EUR pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1500 kilometri și pentru toate zborurile cuprinse între 1500 și 3500 kilometri și în 600 EUR pentru toate zborurile care nu se regăsesc în primele două cazuri. Compania de transport aerian nu este obligată să plătească aceste compensații în cazul în care poate face dovada că anularea sau întârzierea zborului este cauzată de împrejurări excepționale care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile.
La prima vedere definiția dată de Regulamentul (CE) NR. 261/2004 cauzei exoneratoare de răspundere pare a se suprapune peste cazul fortuit prevăzut de art. 1.351 alin. (3) din Codul civil și definit ca fiind un eveniment care nu poate fi prevăzut şi nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs. Aceste ”împrejurări excepționale” denumite de C.J.U.E. și ”împrejurări extraordinare” au fost explicate în hotărârea mai sus amintită drept evenimente care, prin natura sau prin originea lor, nu sunt inerente exercitarii normale a activității operatorului de transport aerian vizat și scapă de sub controlul efectiv al acestuia. Se observă așadar că nici textul legal și nici C.J.U.E. nu condiționează aplicabilitatea cauzei exoneratoare de imprevizibilitatea circumstanțelor extraordinare ivite, ci de capacitatea concretă a operatorului aerian de înlătura aceste circumstanțe.
Interpretarea dată de C.J.U.E. în hotărârea amintită este diferită de cazul fortuit definit de Codul civil român, deoarece capacitatea operatorului aerian de a înlătura circumstanțele extraordinare urmează fi analizată în raport de măsurile efective pe care acesta le-a luat, iar nu în raport de ce măsuri ar fi luat un om prudent și diligent. C.J.U.E. a arătat cu titlu de exemplu că defecțiunea tehnică a aeronavei nu intră în sfera acestor împrejurări extraordinare, deși potrivit Codului civil român o astfel de defecțiune intră în sfera cazului fortuit.
Așadar, ceața de la Cluj-Napoca intră sau nu în sfera împrejurărilor excepționale care absolvă compania aeriană de plata compensației fixe către pasageri? Răspunsul este unul negativ. Ceața nu constituie o împrejurare excepțională de natură a exonera companiile aeriene de la plata compensației fixe în caz de anulare a zborului sau de întârziere a acestuia cu sau mai mult de 3 ore. Acest fenomen este frecvent și cunoscut de aceste companii, care prin natura lor de profesioniști în materia transporturilor aeriene își asumă riscul pierderilor ca urmare a întârzierii sau anulării zborurilor din această cauză.
Pentru a constitui o ”circumstanță extraordinară” în sine vreme rea trebuie să fie „atipică„ sau „cu totul excepțională” pentru o companie aeriană ca să o poată folosi ca apărare împotriva cererii de plată a compensației fixe. De exemplu, căderile masive de zăpadă în timpul verii, în Arabia Saudită, ar fi atipice și cu totul excepționale, în timp ce căderile masive de zăpadă în timpul iernii într-o stațiune de schi nu pot fi considerate circumstanțe excepționale și atipice.
De asemenea, condițiile meteorologice nefavorabile trebuie să afecteze în mod direct „zborul în cauză” pentru ca liniile aeriene să le poată folosi în apărare. În cazul în care zborul rezervat de pasager a fost întârziat din cauza efectelor colaterale ale unui alt zbor, ce a fost afectat de condiții meteorologice nefavorabile, pasagerul are dreptul la compensația fixă. Cele mai multe cazuri de întârziere și de anulare a zborurilor apar la companiile ”low cost” care leagă zborul direct rezervat de pasager de alte zboruri, aceste companii neavând avioane de rezervă la sol sau în alte aeroporturi care să înlocuiască avionul afectat de vremea rea ori pauze mai lungi între zboruri. Este de menționat că în caz de vreme rea, cum este și ceața, doar aterizarea este afectată de această vreme, iar nu și decolarea. Pasagerul își rezervă un zbor fără a fi anunțat de compania aeriană că avionul cu care urmează să zboare trebuie să ajungă din altă parte. În aceste condiții, în care avionul poate să decoleze pe timp de ceață, riscul anulării sau întârzierii cursei aeriene trebuie suportată de compania aeriană care nu a asigurat la data și ora convenită avionul la sol.
Compensația fixă trebuie acordată și în cazul în care există un nivel continuu de vreme rea într-un aeroport. De exemplu, dacă rezervați un zbor de la Cluj-Napoca la o stațiune de schi și există întotdeauna vreme rea la stațiunea de schi, atunci vremea rea nu este o circumstanță extraordinară pentru a provoca o întârziere sau anulare, pentru că zăpada este inerentă într-o stațiune de schi. Este însă greu de crezut că în această situație, precum și în cazul ceții din Cluj-Napoca, compania aeriană și-a făcut un plan de afaceri pentru zboruri în condiții meteorologice normale.
Condițiile meteorologice pot constitui o circumstanță extraordinară în sine atunci când:
- zborul în cauză este afectată în mod direct de o vreme ”atipică” sau „cu totul excepțională”
- organismul de control al traficului aerian decide să întârzie sau să anuleze unul sau mai multe zboruri, iar acest lucru duce la un efect asupra zborurilor pe tot parcursul zilei
- un aeroport este închis din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Exemplele de circumstanțe extraordinare pot fi amenințări de securitate, greve industriale și acte de terorism sau de sabotaj, război, urgențe medicale. Dacă vremea nu este ”atipică” sau ”cu totul excepțională”, cum ar fi un nor de cenușă vulcanică, uragane, tsunami, cutremure, inundații, atunci ea este o vreme inerentă companiei aeriene și nu poate fi calificată drept circumstanță extraordinară.
Nu constituie circumstanțe extraordinare problemele tehnice ale avionelor, lovirea păsărilor, greva personalului navigant, lipsa documentelor de trasnsport și controalele tehnice sau din partea autorităților statului asupra aeronavei.
Chiar dacă ceața ar putea fi considerată drept un eveniment care nu este inerent companiei aeriene care operează de pe aeroportul din Cluj-Napoca, nu constituie prin ea însăși o ”circumstanță extraordinară” în lumina jurisprudenței C.J.U.E. Răspunsul la întrebarea dacă anularea este cauzată de ”împrejurări excepționale”, care nu au putut fi evitate în pofida adoptării tuturor măsurilor posibile, trebuie sa ia inconsiderare imprejurarile concrete ale speței în cauză.
Art. 5 alin. (3) din Regulamentul (CE) NR. 261/2004 instituie o o excepție de la obligația operatorului aerian de plată a compensației fixe, obligație care are ca scop protecția consumatorilor, astfel încât această excepție este de strictă interpretare (Hotarârea C.J.U.E. din 22 Decembrie 2008 în cauza C-549/07, Friederike Wallentin-Hermann împotriva AlItalia – Linee Aeree Italiane SpA).
Condițiile meteorologice nefavorabile pot constitui împrejurări excepționale în sensul acestei prevederi, însă ele nu reprezintă prin natura lor astfel de împrejurări (a se vedea în acest sens considerentul nr. (14) din Regulamentul). De aici rezultă că operatorul de transport aerian nu se poate limita la a invoca vremea rea drept o împrejurare excepțională. Acestuia îi revine sarcina de a dovedi că această împrejurare, vremea rea, ceața nu a putut în niciun fel să fie evitată prin măsuri adaptate situației, mai exact prin măsuri care, în momentul în care intervin aceste împrejurări excepționale, corespund condițiilor tehnice și economice specifice care pot fi asumate de operatorul de transport aerian vizat.
În cadrul unui proces operatorul de transport va trebui să prezinte și să dovedească că evitarea aecestei situații nu a fost posibilă, deși au fost utilizate toate resursele umane și materiale, precum și resursele financiare de care dispunea și care puteau fi asumate în raport cu capacitățile companiei în momentul relevant.
În cazul unei anulări sau întârzieri cauzate de ceață, nu este de regulă suficient să se invoce că niciun avion nu a putut zbura la un moment din cauza condițiilor meteorologice. Instanța supremă din Germania a decis într-un caz de anulare a unui zbor din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile că operatorul de transport trebuie să dovedeasca printre altele, de ce zborul nu a putut fi desfășurat mai repede (BGH, Hotararea din 14.10.2010 – Xa ZR 15/10). În cazul în care un aeroport se confruntă în mod repetat cu astfel de fenomene meteorologice, operatorul aerian este obligat să dovedească că a luat un set de măsuri care să îi permită, în cadrul mai sus arătat, să evite anularea sau întârzierea unui zbor, cum ar fi controale repetate sau dispunerea de resurse suplimentare (AG Paderborn, Hotarea din 15.03.2012 – 50 C 254/11).
Material scris de Avocat Călin Viorel Iuga, asociat coordonator la Iuga S.P.R.L, publicat de Clujust.
Referințele la practica judecătorească din Germania au fost realizate de avocat Radu Hodis-Mayer, avocat colaborator în cadrul biroului Raab & Kollegen Rechtsanwälte Fürth, Germania.