Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Ziar de Cluj i-a întrebat pe candidații de pe listele din județul Cluj la alegerile parlamentare dacă consideră că este un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia.
Sperăm ca răspunsurile acestora, pe care vi le redăm mai jos, să fi fost formulate în spiritul solemn al acestei zile, și nu în cel de păcăleală, specific zilei de 1 aprilie.
Gabriel Horia Nasra, candidat PSD la Camera Deputaților:
„Întrebarea dvs. și starea politică din Moldova îmi aduce aminte de ce scria columnistul moldovean Dumitru Crudu acum doi ani: «Încotro, Republica Moldova? Spre est sau spre vest? Înapoi, în prăpastie, sau înainte, spre un viitor european?» În contextul politic actual de la Chișinău, consider că prioritar pentru românii de pe ambele părți ale Prutului este parcursul european al Republicii Moldova. După integrarea Moldovei în Uniunea Europeană putem vorbi despre Unire. Desigur, pentru România, Moldova și românii de peste Prut trebuie să rămână priorități. Sângele apă nu se face!”
Cornel Itu, candidat PSD la Camera Deputaților:
„Din punctul meu de vedere, da [este un bun proiect de țară unirea cu Basarabia – n.r.], dar acest lucru trebuie să îl hotărască cetățenii celor două republici și împreună cu parlamentele. Cred că poate fi benefică o unire a Basarabiei cu România.”
Florin Stamatian, candidat PNL la Camera Deputaților:
„E greu de răspuns. Ce să spun, da, sigur? Normal că reîntregirea este un lucru util, unindu-ne putem fi mult mai puternici!”
Irina Munteanu, candidat PNL la Camera Deputaților:
„Este un proiect de țară, dar asta trebuie să se întâmple, cum ar veni, cu acordul părților! Asta eu știu că se întâmplă prin referendum. Trebuie să dorească atât românii din România, cât și românii din Basarabia. Și atunci se poate vorbi despre realizarea unui astfel de proiect.”
Marius Nicoară, candidat PNL la Senat:
„Cred că întotdeauna reîntregirea națională este o prioritate pentru o națiune! Dar trebuie ținut cont de momentul politic, de momentul european. Noi facem parte acum din Uniunea Europeană și nu putem să lăsăm deoparte acest lucru. Dar, pentru fiecare român, proiectul reîntregirii naționale trebuie să rămână un proiect de suflet, prioritar. Dar trebuie să ținem cont de contextul geopolitic.”
Adrian Mureșan, candidat ALDE la Camera Deputaților:
„În mod sigur ar fi un proiect bun de țară! Și cred că toți românii își doresc acest lucru. Acum, din păcate, nu știu în ce măsură se poate realiza în timpul cel mai apropiat. Cred că, până la urmă, trebuie să vedem ce își doresc cei de peste Prut, pentru că am văzut ce spunea noul președinte ales. El dorește să fie respectat, în primul rând, și să respectăm suveranitatea Republicii Moldova. Acum, într-adevăr, este discutabil. Până la urmă, ar trebui să se facă un referendum, dar bineînțeles că acest proiect ar trebui început și să sperăm că o să aibă și un final fericit!”
Radu Silaghi-Dumitrescu, candidat ALDE la Senat:
„Este de dorit nu să spunem că dorim să controlăm ce face Basarabia, ci să îi oferim tot ce putem pentru a-și dezvolta și afirma identitatea culturală, astfel încât ea liberă să poată spune că dorește să se unească cu România. Așa cum formulați dumneavoastră problema, se poate interpreta din partea altor țări că avem pretenții teritoriale. Deci, dacă știm să facem acest proiect fără să rezulte că avem pretenții asupra altor țări, atunci este un proiect care merită! Pentru mine însă și mai productiv ar fi un proiect care să ducă România economic pe locul 7 în Uniunea Europeană. O Românie pe locul 7 în Uniunea Europeană, din punct de vedere economic, ar însemna foarte mult, inclusiv pentru Moldova, și ar permite ajutarea Moldovei să se regăsească alături de noi mult mai eficient.”
Rareș Rusu, candidat PMP la Camera Deputaților:
„Partidul Mișcarea Populară e singurul partid care susține acest proiect de țară și l-a asumat ca proiect al partidului! Consider că o națiune română puternică nu poate fi decât și cu cetățenii de peste Prut!”
Ștefan Burlacu, candidat PMP la Senat:
„Partidul Mișcarea Populară are în proiectul politic unirea cu Republica Moldova. Frații noștri de peste Prut… sigur că acest proiect ne-am fi dorit să se întâmple când împlineam 100 de ani de la Unirea Principatelor Române, la 1 Decembrie, dar, din păcate, în urma votului politic din Republica Moldova, cred că se va mai întârzia 2-3 ani. Îmi pare rău că s-a întâmplat așa ceva, deoarece, dacă în 2003, spiritul unionist era undeva la 3%, mă bucur că astăzi, în 2016, spiritul unionist este undeva la 49%. Este un plus și datorită președintelui Băsescu pentru că a facilitat redobândirea cetățeniei române de către românii noștri de peste Prut. Și acesta este un lucru foarte important, că astăzi, datorită președintelui Băsescu, un număr de peste 500 000 de cetățeni din Republica Moldova și-au redobândit cetățenia. Adică, au venit acasă. Din punctul meu de vedere, în 2020, mi-aș dori din suflet să fim din nou reîntregiți!”
Emanuel Ungureanu, candidat USR la Camera Deputaților:
„Aș fi răspuns în alt fel acum 10 ani. Vreau să pornim invers, toți politicienii care sunt întrebați de această temă, de obicei vorbesc din perspectiva României, a României din care nu mai face parte Basarabia. Eu, ca istoric, am o durere mare în suflet, pentru că, în iunie 1940, Parlamentul României nici măcar nu s-a sinchisit să se întrunească într-o ședință solemnă și să condamne anexarea Basarabiei. Și vreau să încep prin această durere. Noi nu ne-am exprimat atunci nici măcar simbolic, darămite să fi tras vreun glonț împotriva celor care ne-au rupt o bucată din țară! Acum, din păcate, întrebarea aceasta ar trebui să fie pusă mai degrabă peste Prut. Pentru că nu este niciun dubiu că România vrea să se unească cu Basarabia! Întrebarea este: Basarabia vrea să se mai unească cu România? Pentru că acolo Basarabia e sfâșiată în două și s-a văzut și la alegeri: tineri care au cetățenie română, care lucrează în străinătate, doresc unirea cu România, își doresc intrarea în Uniunea Europeană, dar este o bună parte a populației, de care trebuie să ținem cont, că este democrație, care își dorește, mai degrabă, o apropiere de Rusia. Îl avem președinte în Moldova, că ne place sau nu, pe Igor Dodon, care este un pro-rus. Deci, marea întrebare care se pune acum, când mai avem încă 2 ani și sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, întrebarea este: ne mai vrea Basarabia? Și, ce parte din Basarabia ne vrea? Nu dacă vrem noi! Nu cred că este vreun politician care să spună că nu ar dori să ne lipim de Basarabia! Și aici iar suntem într-o zonă a ipocriziei, despre care am mai discutat. Ce am făcut noi în acești ani, din punct de vedere economic, nu cu vorbe, ca să ne apropiem de Basarabia? Foarte puține lucruri! Ce am făcut, din punct de vedere cultural, ca să ne apropiem de Basarabia? Foarte puține lucruri! Așa, de 1 Decembrie, zicem lucruri frumoase, că vrem să ne unim, ca să dea bine la popor! Eu sper ca noua generație de politicieni să facă lucruri pentru ca să nu pierdem nici acea parte din Basarabia care ne mai vrea! Care nu mai este nici foarte multă și nici foarte vocală! Dovada că Basarabia e mai departe de România decât era acum 10 ani, dovada clară este faptul că nu este Maia Sandu președinte, ci Igor Dodon! Asta este dovada că nu am făcut ceea ce trebuia în acești ani!”
Mihai Goțiu, candidat USR la Senat:
„Nu ar fi neapărat un proiect de țară, ci un proiect pe termen mediu și lung. Proiectul de țară e, în primul rând, din punctul meu de vedere, transformarea României într-o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului și, în același timp, ajutarea Moldovei să ajungă și ea în Uniunea Europeană. Eu, chiar înainte de a hotărî să candidez pentru USR și să intru în politică, am avut mai multe proiecte la Chișinău și colaborări cu Chișinăul, chiar în luna octombrie, un proiect legat de organizarea unui tur al corupției prin Chișinău și, ulterior, un alt proiect cu presa din Moldova și presa din localitățile din Moldova, nu neapărat din Chișinău, despre cum se cheltuiesc fondurile pentru drumuri publice. Ceea ce am documentat în perioada respectivă acolo îmi arată o situație foarte complexă în care nu neapărat unirea este principalul ideal al majorității moldovenilor, ci doar al unei părți a lor. Am fost în această perioadă și în zona rurală a Moldovei, iar situația din zona rurală e și mai complexă. Moldova trebuie ajutată, în primul rând, să-și păstreze o cultură românească. Dacă intri în librăriile din Chișinău și în cele din România, vezi că, dacă până la un anumit an, 1980 sau 1990, autorii români sunt cam aceiași, după acest an, în librăriile din Moldova sunt autori pe care nu îi găsești în librăriile din România și invers. Într-o generație sau două, riscăm să avem două culturi de limbă română diferite și acesta mi se pare riscul cel mai mare pe termen mediu și lung. Și, din acest punct de vedere, cred că asta trebuie gândit, proiecte comune între România și Moldova la toate nivelurile, de la nivel politic până la nivel ONG-istic și cultural, cum aveam în desfășurare și cum m-am implicat până acum. Cred că aceasta este prioritatea zero, ca România și Moldova să nu devină două țări vorbitoare de limbă română, dar cu culturi diferite. Dacă acest lucru îl realizăm, probabil că, la un moment dat, vom avea parte și de un context istoric favorabil pentru o uniune, fie în cadrul României, fie în cadrul Uniunii Europene.”
Csoma Botond, candidat UDMR la Camera Deputaților:
„Nu m-am gândit la acest subiect, dar cred că proiectul acesta există. Oricum, foarte mulți oameni politici și-au exprimat în acest sens voința pentru realizarea acestei uniri. Credeți că sunt unii care nu vor această chestiune? Eu nu sunt specialist în chestia asta, trebuie să vedem și contextul geopolitic. Dar, în principiu, eu nu am nimic împotrivă. Dacă majoritatea societății românești consideră că… eu nu aș avea nimic împotrivă, numai nu știu când ar fi momentul sau contextul geopolitic, de aceea nu m-am ocupat de aceasta, pentru că implică anumite rațiuni și aspecte și de ordin geopolitic.”
Laszlo Attila, candidat UDMR la Senat:
„Întrebați-mă ceva mai ușor! În această clipă, cred că moldovenii au avut o altă părere despre această problemă și și-au exprimat intenția la alegerile prezidențiale de la dânșii. Cred că treaba noastră este să creăm toate condițiile ca atunci când dânșii doresc, atunci să poată fi făcută această mișcare, dar nu cred că în această clipă, sau nu îi dau prea multe șanse unui astfel de proiect ca să fie realizabil în timp scurt.”
Le mulțumim, în numele cititorilor noștri și a presupușilor lor votanți, acelor candidați aflați pe liste care au ales să ignore acest demers al nostru. Este de presupus că comunicarea pe care o fac ei pe Facebook le este suficientă sau că se bazează la vot pe disciplina de partid.
Lăsăm concluziile la latitudinea și judecata cititorilor noștri. Ne propunem să facem un profil al candidaților pe baza răspunsurilor primite din partea acestora și nu să îi învățăm care este rolul și scopul lor într-un legislativ. Aceasta va fi întrebarea finală.