Erau vremuri cand ING Romania era cea mai cool banca: moderna ca banking, cu comunicare proaspata, reclame smart, oferte comerciale misto. Erau. Astazi, ING s-a transformat intr-o banca hada, abuziva, empatica precum un zid. Tot mai multi romani sunt furiosi pe schimbarea de atitudine a bancii vizavi de clienti: schimbari de conditii comerciale facute peste noapte, servere picate cu orele, carduri blocate fara motiv, bancomate invechite, conturi inchise fara explicatii, bani blocati pe card timp de 72 de ore fara argumente, limitari pe cont impuse abuziv, sistem cretin de comunicare cu clientii.
Incepem azi o campanie de presa intitulata #INGratii – in care va vom arata cum isi bate joc ING de romani in ultimul timp. O vom face aplicat, obiectiv, folosindu-ne de marturiile clientilor sau de datele publice gasite in piata, dar folosindu-ne de forta celor 16 ziare locale pe care grupul nostru, Presa Buna, le detine. Asta ca sa invete pe viitor si ING sa respecte nu numai clientii, ci si presa. Nu ne trebuie bani de reclama, nu avem nevoie de settlement-uri, nu ne temem nici daca ne da banca in judecata cu ajutorul celor mai tari avocati.
Am pornit acest demers de la o patanie a unui cititor care ne-a relatat un fapt absolut socant: in momentul depunerii pe card a unei sume de bani necesare achitarii unei operatii in Turcia, bancomatul ING i-a inghitit cardul; dupa ce a sunat pe linia destinata clientilor, dupa ce banca a admis ca e o eroare, i s-au returnat abia jumatate din bani pe online, iar restul dupa 72 de ore, desi, repeta banca verificase si admisese eroarea. Omul a pierdut bani de avion si data setata a operatiei.
ING trebuie sa invete respectul fata de clientii romani. Si noi o sa ne asiguram ca va invata asta.
Caci nu e o banca curata. Din contra, la nivel international, ING si-a luat recent o scatoalca de imagine imensa, fiind data in vileag pentru operatiuni de spalare de bani si coruptie in Rusia si Italia.
Asa se explica aceasta atitudine ostila de data recenta la adresa clientilor romani. ING isi pedepseste clientii, in loc sa se indrepte catre angajatii din top managementul ING care au facut aceste fraude.
ING – banca oamenilor spalatori de cash
Grupul bancar ING inca se lupta sa depaseasca scandalul de spalare de bani in care a fost implicata, la noua luni dupa ce a platit una dintre cele mai mari amenzi din istoria bancii olandeze, scrie Bloomberg.
Noile dezvaluiri arata ca sute de milioane de euro ar fi trecut prin filiala din Moscova a grupului, ca parte a schemei de spalare de ani dezvoltata de Troika Dialog, potrivit ziarului Trouw.
De asemenea, si filiala belgiana a bancii a fost numita de revista Knack drept un creditor care avea un rol in circuitul banilor catre conturile de legatura de la Ukio Bankas, banca lituaniana care s-a aflat in centrul scandalului.
Actiunile ING au scazut in martie 2019 cu pana la 5% dupa publicarea celor mai noi dezvaluiri, pe langa scaderea de 3,3% de marti. ING a convenit sa plateasca 775 de milioane de euro pentru a pune capat unei investigatii a procurorilor olandezi, legata de spalare de bani si coruptie.
Creditorului olandez ING nu i s-a permis o buna perioada să-şi facă noi clienţi pe piaţa italiană atât timp cât nu a îmbunătăţit monitorizarea comportamentului clienţilor, a anunţat atunci Banca Centrală a Italiei.
Decizia venea în urma inspecţiilor organizate de Banca d’Italia în perioada octombrie 2018 – ianuarie 2019, care au arătat că subsidiara ING din Italia nu a făcut suficient pentru a preveni tranzacţiile de spălare de bani prin conturile sale.
În septembrie, justiţia olandeză a ajuns la un acord amiabil cu ING în legătură cu un dosar de spălare de bani, grupul financiar olandez acceptând să plătească 775 milioane de euro. Procurorii au reproşat ING că a încălcat legislaţia olandeză în materie de prevenire a spălării banilor şi finanţarea terorismului, „în mod structural şi timp de mai mulţi ani” prin faptul că nu a împiedicat utilizarea conturilor clienţilor săi pentru spălarea banilor între 2010 şi 2016. Procurorii olandezi au informat că din suma totală de 775 milioane euro, 675 milioane de euro este considerată o amendă iar restul 100 milioane de euro este considerat o redresare pentru beneficii obţinute în manieră ilicită.