Problema rampei de gunoi de la Cluj cu toate implicatiile sale deschide si oportunitati noi de business. Exasperati de cresterea numarului de persoane care vin sa caute in tomberoane si de felul in care lasa apoi totul in jur, din ce in ce mai multe asociatii de proprietari recurg la solutia inchiderii ghenei si a instalarii de sisteme de incuiere, mai mult sau mai putin sofisticate.
Schimbarile au inceput sa apara inca din primele zile de la inchiderea rampei de la Pata Rat.
„Aveam pana acum cativa oameni care urcau pana in Zorilor si sortau diverse produse din tomberon. Erau aceeasi, amarati si linistiti, ne obisnuisem cu ei. De cand s-a inchis groapa de gunoi au inceput sa apara din ce in ce mai multi, mai galagiosi, veneau in grup, isi puneau muzica de la radio si ti-era frica sa ii rogi sa faca liniste, ca dorm copiii de dupa-masa. Mai mult, lasau si multa mizerie de jur-imprejur. Am pus problema in asociatia de locatari, ca nu se mai putea”, a precizat o clujeanca din zona.
Drept urmare, s-a gasit solutia imprejmuirii tomberoanelor de la blocul respectiv cu un fel de tarc si inchiderea lui cu un sistem automat care se activeaza cu senzorul de interfon pe care il are fiecare locatar.
„Ne-am bucurat ca nu e nevoie de inca o cheie. Acum, sa vedem ce va fi, cum va merge treaba”, a comentat aceeasi femeie.
In alte zone s-a aplicat solutia inchiderii cu lacate, dar s-a intamplat ca acestea sa fie sparte. O alta reactie a celor care se ocupa cu reciclarea deseurilor a fost spargerea imprejumuirilor care trebuiau sa protejeze punctele gospodaresti.
Scandalul de la Pata Rat are mai multe componente care ii afecteaza pe clujeni, potrivit lui Sorin Muntean, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari Cluj.
„Primul aspect care ii nemultumeste pe toti este faptul ca a crescut pretul, 1,33 de bani de persoana juridica non-profit, iar la persoanele juridice care nu sunt asociatii a ajuns la un pret triplu. Asta ar fi o neplacere provocata de inchiderea rampei de gunoi. Daca s-ar face ecologizare am fi de acord. Eu, ca presedinte al Federatiei am tot timpul diligente facute pentru colectarea selectiva, insa nu s-a facut nimic de ani de zile, din varii motive, nu intram in polemici politice, ca nu e cazul. Am fi de acord sa dam bani in plus daca ar fi in folosul comunitatii si al protejarii mediului inconjurator. Asa, dam atatia bani ca sa se duca gunoiul Clujului la Oradea!”, a declarat Muntean.
In privinta deranjului produs de oamenii strazii la punctele gospodaresti de colectare a deseurilor menajere, presedintele federatiei spune ca la blocurile mai vechi inca nu s-a gasit o solutie.
„Stim cu totii ca cetatenii romani de etnie roma de la Pata Rat erau cei mai buni reciclatori, erau cei care faceau colectarea selectiva in zona rampei. Bietii oamenii si-au pierdut acum obiectul muncii. Ne trezim cu ei la poarta si, desigur, deranjeaza. Sunt doar doua din problemele pe care ar trebui sa si le asume legiuitorii nostri vizavi de acest aspect al salubrizarii orasului. Modul in care acest grup sanitar este mai mult sau mai putin securizat este treaba celui care amenajeaza, este treaba primariei. Mai este si responsabilitatea asociatiei de salubrizare. Nu are atributiuni asociatia de proprietari sa se ocupe de securizarea locului de depozitare a gunoiului menajer. Poate in locurile nou construite, mai moderne sunt alte tendinte in a securiza locul de depozitare, dar la cele clasice banalul lant, banala cheie pe care o pierde angajatul de la salubrizare sunt singurele solutii la care putem recurge astazi. in conditiile in care la Cluj cresc costurile vietii si nu iti cresc salariile, nu e o bucurie. In plus, am niste feed-back-uri de la Oradea ca si acolo ar fi o nemultumire, ca de ce se duc gunoaiele acolo”, a mai spus Sorin Muntean.
Reprezentantul unei firme care monteaza inferfoane a precizat ca multi proprietari si sefi ai asociatiilor de proprietari se intereseaza de solutiile de inchidere a acestor puncte gospodaresti.
„Am montat in cateva cartiere mai noi niste sisteme care nu implica niste costuri mari. Avem multe telefoane, multi se intereseaza cum se face, se pare ca este, intr-adevar, o problema”, a spus acesta.
Inchiderea gropii a avut loc la finalul lunii iunie a acestui an. La acea ora, municipiul s-a umplut de deseuri neridicate, iar problema sociala de la Pata Rat se extindea deja spre cartiere. Dupa inchiderea rampei, mai multe grupuri de romi au inceput sa marsaluiasca prin cartierele Clujului si sa caute prin tomberoane. Posibilitatea aparitiei unei epidemii era considerata iminenta mai ales ca majoritatea celor care vin de la groapa de gunoi de la Pata Rat circula cu mijloacele de transport in comun, plini de mizerie, urat mirositori si fara bilet. De la Piata Marasti si cartierul Gheorgheni pana in cartierul Manastur sau Taietura Turcului intalnesti la tot pasul, langa punctele gospodaresti, grupuri de romi care cauta prin gunoaie. Administratia locala este depasita de situatie, iar cetatenii municipiului sunt revoltati.
Inchiderea rampei de la Pata Rat si transportul deseurilor la Alba Iulia si apoi la Oradea a determinat o crestere substantiala a cheltuielilor de transport ale celor doi operatori, asa incat acestia solicitat primariei sa mareasca tarifele catre populatie. Astfel, din 15 iulie, de cand primarul Emil Boc a propus, iar Consiliul Local a votat cresterea de tarif, un clujean plateste 8,38 lei pe luna dar cu toate acestea nu s-a simtit nici o imbunatatire a serviciilor de salubritate.