Publicația G4media.ro arată cum Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a semnat, în februarie 2023, un acord cadru pe 3 ani pentru realizarea și distribuirea cardurilor europene de sănătate, în valoare de 11.065.572 lei cu TVA (peste 2,2 milioane de euro) cu o firmă care are un singur angajat, potrivit platformei termene.ro.
”Atât acordul-cadru pe 36 de luni cât și contractul subsecvent nr. 1, pentru anul 2023, au fost încheiate la data de 20.02.2023. Valoarea maximă a acordului-cadru este de 11.065.572 lei cu TVA (9.298.800 lei fără TVA) plătibilă prestatorului pentru un număr maxim de 1.260.000 carduri europene, valoarea
efectivă urmând a se stabili în funcție de numărul de carduri produse, personalizate și distribuite în perioada de valabilitate a acordului. Corespunzător, valoarea maximă a contractului subsecvent nr. 1 este de 3.381.147 lei cu TVA (2.841.300 lei fără TVA), plătibilă prestatorului pentru un număr maxim de 420.000 carduri europene, valoarea efectivă urmând a se stabili în funcție de numărul de carduri produse, personalizate și distribuite în perioada de valabilitate a contractului menționat”, se arată într-un răspuns al CNAS transmis la solicitarea G4Media.ro.
Firma cu care CNAS a încheiat acordul cadru este SC Process IT&C Services SRL.
Potrivit platformei termene.ro, firma este deținută de Ionuț Marian Capotă și are un singur angajat.
În anul 2022, firma a avut o cifră de afaceri de 436.807 lei și un profit net de 140 lei. De asemenea, avea datorii de 115.246 de lei.
Ia să facem un slat în timp și să vedem cine putea semna o asemenea mârlănie de contract?
Păi, fostul manager de spital SRI și președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe vremea lui Adrian Năstase, generalul în rezervă Cristian Georgică Celea, 67 de ani, a fost numit, în ianuarie, în consiliul de administraţie al CNAS, prin semnătura premierului Nicolae Ciucă, se arată într-un material din Libertatea. Iar generalul Celea este consilierul onorific al ministrului Rafila. Are 23 de terenuri, două case, 3 apartamente, 4 mașini, 3 șalupe în declarația de avere. Plus o pensie de 45.000 de euro pe an. Cristian Georgică Celea este general de brigadă cu o stea, a activat în SRI și a fost trecut în rezervă de Traian Băsescu, prin decretul 317 din 16 martie 2006. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de circa 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. Generalul a fost și șeful spitalului Muntenia Medical Center, ridicat de SIF Muntenia la Pitești pentru circa 14 milioane de euro. Jurnalul de Argeș scria că, în 2011, spitalul a avut pierderi de 14 milioane de lei, cât a fost condus de Celea.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate este vaca de muls a partidelor politice de peste trei decenii – aici se sifonează banii Sănătății, aici este războiul pe care-l dau partidele între ele: cine are acces nelimitat la smântânit cel mai mare buget din România? În 2022, CNAS a avut venituri de 51 de miliarde de lei, adică peste 10 miliarde de euro. De modul în care împarte taxele plătite de contribuabili depinde finanțarea spitalelor de stat și private din România.
Revenind, conform site-ului ne-updatat al CNAS, președintele CNAS, este încă Adela Cojan (foto). Aceasta a fost numită în funcție de premierul Ludovic Orban.
Înainte de a fi președinte al CNAS, Adela Cojan a fost director executiv la spitalul privat din Sibiu de unde a plecat și ex-ministrul Sănătății, Victor Costache. Aceasta este medic primar în sănătate publică și management sanitar, conferențiar la Facultatea de Medicină „Victor Papilian”, din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Adela Cojan a condus Casa Județeană de Asigurări de Sănătate din Sibiu în perioada 2005 – 2009 și 2009 – 2012 și, cică, ar fi neafiliată politic.
În opinia acesteia, la 51 de miliarde de lei, Casa face ”eforturi” pentru a deconta medicamente:
„Fondul finanţator face un efort financiar extrem de consistent pentru decontarea medicaţiei necesare asiguraţilor noştri. 40% din banii asigurărilor sociale de sănătate merg pentru decontarea medicamentelor, din care jumătate se duc pentru medicamente din circuitul deschis şi cealaltă jumătate pentru medicamentele cuprinse în tratamentul pentru afecţiunile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative. (…) Practic, ultimii doi ani de pandemie s-a constatat că au devenit catalizatorii unei revoluţii tehnologice abrupte, ample şi extrem de rapide în tehnologiile medicale, dar şi în terapiile medicamentoase. Prin urmare, şi aici se simte nevoia mobilizării şi redefinirii rolului farmacistului în sectorul de sănătate”. (declarație din ianuarie 2023)
Deocamdată, vedem că face eforturi pentru a semna contracte sulfuroase.
Tot conform aceluiași site al CNAS, director general al CNAS este Călin Gheorghe Fechete. Tot din Sibiu. Practic, banii sănătății din România sunt la mâna sibienilor. Care-i ”polisano” cum vor mușchii lor. ”Polisano”, că Adela Cojan a fost director executiv al spitalul privat Polisano, deţinut de MedLife.
După numirea lui Victor Costache ca ministru al Sănătății și a Adelei Cojan pe postul de președinte al Casei naționale a asigurărilor de sănătate, alți doi funcționari sibieni au fost propulsați în funcții de decizie în sistemul de sănătate național. Călin Gheorghe Fechete, director executiv Relații Contractuale în cadrul Casei județene de asigurări de sănătate (CJAS) Sibiu, a fost numit, din 2019, director general al Casei naționale de asigurări de sănătate (CNAS). Tot de atunci, în cadrul CNAS, lucrează și Angelica Cojocariu, cea care ocupa postul de consilier pe zona de IT tot în cadrul CJAS Sibiu. La București, Angelica Cojocariu se va ocupa de Sistemul informativ unic integrat (SIUI), cel care pică des și dă bătăi de cap medicilor de familie și farmaciștilor.
Cei doi au ajuns la București în urma solicitărilor de detașare formulate de Casa națională, a cărei președinție a fost preluată de către sibianca Adela Cojan (fost director al CJAS Sibiu).
”Facem echipă. Sunt oameni cu experiență de 20 de ani în sistemul de asigurări”, a comentat, scurt, Adela Cojan (foto jos) decizia de a chema la București funcționarii sibieni.
Detașarea acestora a fost solicitată pe o perioadă de șase luni, maximul prevăzut de lege. Care lege mai prevede că detașarea celor doi funcționari publici mai poate fi prelungită o singură dată, tot cu o perioadă de șase luni.
Să se calculeze cât de 6 luni a trecut din 2019 până în 2023 – căci pe site-ul CNAS, director general este tot Călin Gheorghe Fechete.
Numai că, site-ul ca site-ul, în ianuarie 2021, Adrian Gheorghe (foto jos) a fost numit în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-o decizie a prim-ministrului Florin Cîţu publicată în Monitorul Oficial. Printr-o altă decizie a premierului, sibianca Adela Cojan a fost revocată din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, scrie Agerpres.
S-a schimbat premierul, s-au schimbat și cei care mulg la țâța bugetului CNAS. Numai site-ul extrem de digitalizat al CNAS nu a produs updatarea!
Bun, să vedem cine este Adrian Ghoerghe, care a rezistat în funcție, cât a rezistat și ministrul care la propus în Coaliție.
Decizia de revocare din funcţie a Adelei Cojan şi de a îl numi pe Adrian Gheorghe a venit la propunerea ministrului sănătăţii Vlad Voiculescu. Adrian Gheorghe a fost consilier al lui Vlad Voiculescu în 2016, în primul mandat de ministru al sănătăţii. Deci: ochi frumoși.
Și, ca să vedeți cum e cu șerpăria numirilor politice în banii Sănătății, citiți și vă minunați:
”Adrian Gheorghe a mai făcut parte din echipa lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătăţii în 2016, în timpul guvernului Cioloş. În ultimii trei ani, au fost şapte numiri la şefia CNAS. În noiembrie 2017 a venit Laurenţiu Mihai, în ianuarie 2018 a fost numit Răzvan Vulcănescu, în ianuarie 2019 a venit Adriana Cotel, în iunie 2019 Răzvan Vulcănescu, în iulie 2019 Vasile Ciurchea, în noiembrie 2019 Adela Cojan, iar în ianuarie 2021 şefia CNAS i-a fost dată lui Adrian Gheorghe. Adela Cojan a venit la şefia CNAS din sistemul privat, fiind director executiv la spitalul privat Polisano, deţinut de MedLife, începând din 2012 până în 2019, când a fost numită în fruntea Casei.
De asemenea, şi Victor Costache, fost ministru al sănăţii, a lucrat ca medic la spitalul preluat de MedLife în Sibiu (Polisano). Răzvan Vulcănescu a deţinut funcţia pe termen scurt, având, de obicei, interimatul până la numirea unei alte conduceri, asigurând practic perioada de tranziţie. La şefia CNAS au fost multe numiri controversate, printre care cea a lui Laurenţiu Mihai, şeful unei asociaţii a producătorilor de medicamente, care a stat doar o lună la conducerea celei mai importante instituţii de stat din domeniul medicamentului. Ulterior, de numele Adrianei Cotel a fost legat cel al lui Darius Vâlcov, un politician acuzat de fapte de corupţie. Vasile Ciurchea este un alt fost şef al CNAS acuzat pentru un prejudiciu de peste 16 milioane de euro, într-un dosar care vizează contractele sistemului informatic al Casei.”
Darius Vâlcov este azi căutat cu Interpolul prin toată Iatlia unde a fugit să scape de binemeritata pârnaie din România.
În septembrie 2021, la nici op luni de la numire, Adrian Gheorghe, şeful Casei de Asigurări de Sănătate, a fost revocat din funcție.
Conform zf.ro: ”În urma crizei politice din coaliţia de guvernare, Adrian Gheorghe, numit la propunerea fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu (USR-PLUS), a fost revocat din funcţie de către premierul Florin Cîţu. La conducerea CNAS s-a întors Adela Cojan, la decizia premierului.”
Și, iată cum se făcu ”bucla” și o avem pe Adela Cojan, ”vicepreședinte”, care ”exercită atribuțiile de președinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate până la numirea conducătorului instituției, în condițiile legii”, conform deciziei lui Cîțu.
Cîțu nu mai e premier, e Ciucă. Și-o fi păstrat doamna Adela Cojan, ca sibiancă, de-a nostră din popor, funcția și rangul?
Să știm și noi cine a semnat mizeria de contract?