În timp ce Emil Boc doar promite, Cristian Matei, primarul municipiului Turda, a depus 49 de cereri de finanțare pentru proiecte de modernizare a orașului, din care 17 pe fonduri europene și 32 guvernamentale. În timp ce primarul Clujului se laudă, edilul Turzii ar putea face, și astfel Turda ar putea ajunge la un moment dat să arate mai bine decât Clujul. În urma implementării programelor pe fonduri europene și guvernamentale, Turda ar putea avea transport public integral electric, o tramă stradală reabilitată, o sală polivalentă modernă, blocuri anvelopate, școli reabilitate și noi săli de sport în cadrul acestora.
Primarul municipiului Turda, Cristian Matei, a explicat, pentru Ziar de Cluj, cele mai importante proiecte pentru care a depus cereri de finanțare și care sunt șansele ca acestea să fie duse la bun sfârșit:
„Am citit și eu că Guvernul nu ar mai avea bani pentru finanțarea proiectelor europene, dar eu am început de anul trecut. Imediat după ce am preluat mandatul am început să finanțez studii de fezabilitate și sunt anumite proiecte care în mod sigur vor putea fi accesate. Cu atât mai mult cu cât în aceste zile, ieri citeam că se redeschide finanțarea la axa cu proiectele de stațiune balneo-climaterică. Noi am primit statutul de stațiune balneo-climaterică și, în urma acestui statut, au fost alocați 5 200 000 pentru realizarea asfaltărilor pe toate căile de acces care duc la bazele balneo care există în zona Băii Sărate în Turda. Ieri a fost anunțat de la Asociația Municipiilor din România acest lucru. Noi suntem anunțați în mod direct fiindcă aceste informații se comunică primarilor. Noi avem deja scris proiectul pentru cele 20 de străzi care intră în suma aceasta.
Transport public integral electric
Sunt foarte multe proiecte, am 32 de proiecte pe guvernamental, în special pe MDRAP, și restul până la 49 sunt proiecte europene. Dintre proiectele mai esențiale ar fi planul de mobilitate urbană care va presupune apariția și scrierea a trei proiecte europene, respectiv achiziția de mijloace de transport electrice dotate cu absolut tot ceea ce trebuie, cu GPS, cu rampă pentru persoanele cu handicap, tot parcul. Vom renunța la actualul operator de transport. Odată cu apariția acestor mijloace de transport noi, s-a făcut un studiu de oportunitate din partea companiei de consultanță care a fost achiziționată pe SEAP, a fost primul studiu din care a reieșit că am avea nevoie de un transport în regie proprie, deci o companie care să fie cu capitalul Consiliului Local Turda. Am optat pentru autobuze electrice și datorită poluării, ne luptăm și cu poluarea.
O nouă tramă stradală
Un alt proiect ar fi, toate traseele pe care circulă aceste autobuze, finanțarea lor de către Comunitatea Europeană, care înseamnă trama stradală, borduri, trotuare, alveole pentru retragerea autobuzelor, stații de autobuz, inclusiv piste de biciclete. Reprezintă și acestea o sumă mare, e vorba de 9,75 km, traseele pe care vor circula. Fiecare se va constitui într-un proiect separat.
Monitorizarea completă a orașului
Al treilea proiect care se va scrie, tot pe fonduri europene, este monitorizarea completă a orașului, care înseamnă semaforizare, înseamnă camere de luat vederi, dispecerizare și tot ce presupune activitatea aceasta. Reprezintă, la fel, o sumă mare, pe care nu ne permitem să o alocăm din buget.
O sală polivalentă modernă în Turda
Anul trecut, în noiembrie, pe lângă statutul de stațiune balneo-climatică am obținut și înscrierea pe lista de investiții a Guvernului a unei săli polivalente de care are nevoie Turda, fiindcă nu avem săli de spectacol, în primul rând, de o capacitate așa mare. Beneficiem de o echipă de handbal care este în liga A, locul II, vor putea fi practicate meciuri europene, internaționale, ceea ce va aduce un plus de imagine Turzii și beneficiem și de sprijinul nemijlocit și lobby-ul pe care îl face președintele Asociației Române de Handbal.
Drumuri reabilitate
Un alt proiect important sunt drumurile, am depus 32 de module de străzi. Prima dată am împărțit orașul în 7 cartiere și apoi, pe fiecare cartier, în funcție de numărul de străzi, au apărut de la 1 la 5 module care pot fi luate în calcul la alocarea unor sume de la Guvern. La acest proiect de mobilitate urbană avem foarte mari șanse să intrăm în posesia banilor deoarece Turda este cel mai mare municipiu care nu este reședință de județ, iar, din câte știm noi, vor accesa acest tip de proiect doar Turda și Dejul, din regiunea de Nord-Vest. Municipiile de rangul I nu intră în categoria de finanțare a fondurilor care sunt destinate pentru municipiile de rangul II și atunci cam aceștia ar fi banii suficienți pentru aceste proiecte de mobilitate urbană care ajung, până la urmă, la declararea de smart-city. Bineînțeles că este mult de muncă până acolo, dar se alocă bani mulți fiindcă deja există curentul cu smart-city-urile și Comunitatea Europeană ține la acest lucru și eu îndrăznesc să cred că cu siguranță va fi finanțat.
Anveloparea blocurilor și reabilitarea de școli
De asemenea, avem un proiect mare cu Castrul Roman, pe 32 de hectare. Avem pentru centrul istoric mai multe proiecte, pentru anveloparea blocurilor. Pe fonduri europene doar cele din centrul istoric, celelalte nu se poate decât pe guvernamental. Dar și acolo avem depus, mai avem aprobat un bloc ANL, de anul trecut, care va fi făcut în Turda. Am mai făcut solicitări pentru încă 8 blocuri ANL. Pe lângă străzile PNDL, prin PNDL am mai dorit să accesăm proiecte guvernamentale pentru 5 școli. De asemenea, alte două școli sunt prinse pe lista guvernului pentru execuția a două săli de sport și, împreună cu Sala Polivalentă, sigur că ar fi ceva pentru Turda!
Mai mult, pentru străzi, de exemplu, din cele 32 de module, fiecare modul conținând circa 10 până la 16 străzi, suma necesară pentru Turda ar fi de 65 de milioane de euro. Este foarte mult, ceea ce denotă faptul că în ultimii 12 ani nu a beneficiat de nimic, nu s-a făcut nimic, banii pentru dezvoltare au fost foarte puțini, chiar din bugetul local se putea face mai mult, dar noi sperăm ca, în mandatul acesta, chiar dacă nu terminăm, să facem un procent cât mai mare din străzi. Din 316 străzi existente în Turda, 267, inclusiv cele 20 din perimetrul stațiunii balneo-climaterice, un total de 267 sunt neasfaltate. Deci vă dați seama că în atâția ani nu s-a făcut aproape nimic și este mult de lucru, dar nu disperăm și muncim ca să aducem cât mai mulți bani!
„Primarii au considerat că mai bine să stea decât să lucreze”
Sunt puține proiecte depuse pentru regiunea de Nord-Vest, probabil și datorită faptului că primarii nu au mai avut încredere în guverne, au considerat că mai bine să stea decât să lucreze. Eu am doi copii, ai mei, personali, care lucrează pe proiecte europene, eu am fost directorul Companiei de Apă Arieș, am derulat un program de 79 de milioane de euro, pe care l-am dus la bun sfârșit ca implementare, drept dovadă am solicitat să ajungem la un procent de 100% apă și canal, ceea ce am primit și sper că în luna mai deschidem finanțarea pentru 200 de milioane de euro.
Până să arate Turda mai bine ca și Clujul va fi un adevărat șantier, ceea ce am discutat cu populația, le-am explicat ce va urma, banii sunt alocați deja de Comunitatea Europeană pentru Compania de Apă, deci sperăm să începem undeva prin mijlocul verii, anul acesta. Cu Compania de Apă, dar, vă dați seama, pe lângă cei 200 de milioane de euro, de cât mai este nevoie în Turda!
Eu sunt optimist! Îmi spunea cineva: «Măcar 20% din câte proiecte ai depus să se realizeze și Turda arată altcumva!» Suntem activi; de ce? Copiii mei lucrează pe fonduri europene, știu ce înseamnă, am condus primul pas al fondurilor europene la Compania de Apă, l-am implementat cu succes și m-am ghidat după principiul: primul venit, primul servit! Și am spus că primul lucru, în paralel cu salubrizarea orașului și cu ce am putut face, fiindcă am găsit un buget gol, deci nu aveam niciun ban, erau niște bani care trebuiau aduși de la Guvern, m-am dus la Guvern, am adus banii, erau pe PNDL, trebuiau folosiți, și m-au ajutat foarte mult fiindcă am crescut atât bugetul pe 2016, cât și bugetul de dezvoltare al anului 2016. Dacă până în 30 iunie 2016 erau consumați din bugetul de dezvoltare 2 500 000 de lei, spre final de an erau 11 500 000. Deci 9 milioane s-au cheltuit la dezvoltare în a doua parte a anului.
Se poate, cu voință și cu chibzuirea fondurilor, și, dacă nu sunt și alte practici, atunci se pot face multe!”
Foto: radiotransilvania.com