Luni, Consiliul Județean va supune votului aprobarea suplimentării fondurilor de închidere a rampei de la Pata Rât. Asta după ce au mai făcut-o de câteva ori, chiar dacă firma responsabilă cu lucrările și-a asumat de la bun început riscurile care pot apărea pe parcurs.
Inițial, firma Nord Conforest a primit prin fonduri europene suma de 6 milioane de euro pentru închiderea și ecologizarea rampei de gunoi de la Pata Rât. Asta se întâmpla în 2015 când ar fi trebuit să și înceapă lucrările la rampă. Doar că timp de un an, nu s-a întmâmplat nimic. Mai mult, în 2016, firma a mai primit de la Consiliul Județean o suplimentare de 800.000 de euro. Câteva luni mai târziu, a mai venit o tură de bani, de data aceasta de 1,3 milioane de euro.
Și uite așa, în primii doi ani (deși inițial proiectul trebuia finalizat dîn primul an) în care nu s-a făcut mai nimic, 8 milioane de euro s-au dus spre Pata Rât. De atunci, au mai trecut doi ani iar piedicile sunt aceleași. Cam o dată sau de două ori pe an, apar situații neprevăzute. Așa că Nord Conforest e nevoită să cerșească continuu bani de la Consiliul Județean.
Și nici nu ar fi asta o problemă dacă s-ar face ceva sau dacă nu ar fi sesizate ilegalitățile din zonă. Doar că la începutul lui 2018, deja în firmă s-au scurs 18 milioane de lei plus 111 milioane de lei pierduți prin finanțarea UE. Între timp, singurii careu au făcut ceva, a fost DNA-ul doar că la un moment dat și ei s-au plictisit și au renunțat la ”proiectul Pata Rât”.
În iulie 2017, la trei ani de când proiectul de închidere a rampei deja trebuia finalizat demult, în urma unor dezvăluiri făcute de fostul Președinte al Consiliului Județean, Mihai Seplecan, la postul de televiziune NCN, DNA s-a trezit din amorțire și a chemat câteva nume la audieri. Și asta doar pentru că au apărut dezvăluirile la televizor pentru că altfel, cu toate sesizările făcute încă din toamna lui 2015 de Mihai Seplecan către Laura Codruța Kovesi, DNA nu a prea mișcat pe frontul de Vest.
Nu e în vizorul nimănui că un proiect demarat în 2015 și care trebuia terminat într-un an, stă și primește bani și acum, 3 ani mai târziu. Nici solicitările de suplimentare a fondurilor după ce s-a constatat că la preluarea proiectului, în 2015, deja era un surplus de 500.000 de metri cubi de deșeuri în groapă, nu au interesat pe nimeni. Nu mai vorbim de faptul că încă din 2010 pe rampa de gunoi nu se mai depozita nimic sub formă legală.
“Diferenţele extrem de mari constatate sunt de natură să afecteze grav soluţiile iniţiale de închideri propuse şi asumate, în special din punct de vedere al preţului contractului”, afirmau la mijlocul anului 2015 reprezentanţii firmei Nord Conforest.
Și exact așa a și fost și continuă până în ziua de azi. Reamintim pe această cale, declarațiile făcute de Mihai Seplecan la postul de televiziune NCN, în speranța că autoritățile competente se vor mișca așa încât să evităm pe viitor suplimentarea cu alte și alte fonduri din bugetul Consiliului Județean Cluj.
„Toţi sunt responsabili: foşti şi actuali preşedinţi ai Consiliului Judeţean, prefecţi, şefi ai Garzii mediu, directori ai Agenţiei de Mediu, foşti primari. De asemenea, şi firmele care au lucrat sunt responsabile. Fiecare partid şi-a adus firmele de casă şi interesele proprii. La astea se adaugă şi Poliţia, DNA, DIICOT şi alte instituţii sesizate care nu a făcut nimic”.
Întrebat unde crede că a ajuns prejudiciul de milioane de euro din deșeuri, fostul preşedinte de CJ a susţinut: „la oamenii politici şi la patronii de firme”. Iar declarația aceasta a fost făcută în nenumărate rânduri. Dar cine să o ia în seamă când cea mai mare realizare a rampei de gunoi e marea de levigat ce se scurge în pânza freatică a Clujului?