Primul Răchițelean al Urbei ș-a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, principalele proiecte derulate în anul în curs şi a arătat că oraşul este între primele din UE în ceea ce priveşte calitatea vieţii, conform unui sondaj al Comisiei Europene. Care ”sondaj” am demonstrat că e calp, făcut pe genunchi, fix ca non-administrația pe care o aplică acesta de imediat 20 de ani Orașului de 5 Răchițele: coasă, amestecat în mămăligă, PR mincinos, miuțe pe bulevarde, bătăi cu pernă, Urbanism de Cumetrie, giumbușlucuri, flotări, dale, betoane, firme de casă, sluga lui Buta.

Așa că, neavând ce să raporteze, dar fiind joi, zi de presă de chitanțier, Primul Cosaș al Urbei s-a mai raportat o dată la ceea ce raporta și în 18 decembrie:

Din nou Orașul de 5 Răchițele este într-un TOP ”al calității” prezentat măsluit de Primul Răchițelean al Urbei și preluat pe factură de presa de chitanțier

Din ambuteiajele de pe arterele publice, din putoarea de la Pata Rât, din praful șantierelor veșnic neterminate, Uniunea Europeană (chiar dânsa), prin vocea Excelenței Sale, Cârmaciul, ne transmite că ne-am afla în top alături de Copenhaga, Geneva sau Zurich.

Ca să nu fie discuții, revenim și demonstrăm minciunile Maestrului Minciunilor:

”Dacă citim cu atenție și, și pricepem limba engleză, suficient de mult încât să înțelegem și ce ni se spune în Raportul Comisiei Europene (a, și să fim cu adevărat sociologi, nu pupincuriști):

• în primul rând NU vorbim despre un TOP EUROPEAN, ci despre un top al câtorva oraşe care, cel mai probabil, au solicitat sau, în cel mai bun caz, doar au acceptat, să facă obiectul unei statistici.
• și NU vorbim  un TOP ALCALITĂȚII VIEȚII (băi, facturieriștilor, mai citiți un DEX, ceva!), ci despre unul al PERCEPŢIEI de către cetăţenii respectivelor comunităţi, a CALITĂȚII VIEȚII din orașele lor. Iar în cazul Orașului de 5 Răchițele a fost întocmit pe baza răspunsurilor a doar 5% dintre oamenii a căror contactare s-a încercat. Cam fix câți ar fi în ”bocărie” plus partidul de sinecurițti PDL al PNL Cluj.
• în cazul Cluj-Napoca, au existat peste 57.000 tentative de intervievare şi s-au reuşit 890 de interviuri complet
• proporţia persoanelor care au refuzat să răspundă la interviu a fost de peste 75%
• interviurile complete luate în calcul pentru rezultatele finale au reprezentat 5,1% din tentativele de intervievare.
• în print-screen, fila ”metodologică” de pe site-ul Eurostat, cu nişte chenare pe care le-am adăugat, pentru o mai lesnicioasă înţelegere.
• Sau, ca să îl cităm pe primarul #emilboc : „pentru corecta informare a populaţiei”.
• Tot spre #corecta_informare_a_populației, 2% e marja de eroare toleratã la orice tentativă de sondare. Pntru prelucrarea celor 5% dintre clujeni unde spumele mării scrie care e marja de eroare? Apoi, care este eşantionul necesar pentru a valida rezultatul cã, din nou, nu se vede nicãieri. Adicã, să tratuc pentru presa de chitanțier țe tembeliziunea Pro TEMBEL: câţi subiecţi trebuiau sã rãspundã pentru ca acest CATI sã fie consistent şi relevant? Care sunt ponderile care s-au calculat în eşantion: vârstă, gen, educaţie, profesie, situaţie economicã, rezident, tranzitant șamd, cã dacã rãspund numai cărătorii de geantă ai lui Boc nu-i prea bine, cum nici bine nu e dacã rãspund numai şomerii. la fel cum nu e bine să răsoundă numai funcţionarii publici, femeile, bãrbaţii șamd. Cã de aceea suntem în top zece!

Prin urmare, Cluj-Napoca, cu „putoarea” de la Pata Rât, cu un aer extrem de poluat de ambuteiaje, o flotă de transport în comun de toată praştia (majoritar pe diesel şi înţepenită pe la Euro 2), cu 20 de ani de şantiere, praf şamd, de top negativ european, tromboneşte prin onor discursul primarului preluat şi răspândit de către o presă locală de chitanţier ca având “cel mai curat aer din Europa, la Cluj-Napoca”, cu poluarea având “depășiri în limitele legale”.

Când cetăţenii Clujului s-au săturat să constate pe sănătatea lor cât sunt de minţiţi, au fost câţiva care au început să măsoare poluarea și să publice datele pe grupuri de dezbatere şi ziare neaservite banului de propagandă al municipalităţii – minciuna nu a mai fost ţinută sub preş. Pe fondul creşterii atenției și presiunii publice, Uniunea Europeană nu a mai putut să nu consemneze realitate şi a iniţiat mecanismele de infringement, motiv pentru care şi municipalitatea a lăsat-o mai uşor cu tromboanele privind calitatea aerului din Cluj-Napoca. Tromboanele cu inteligenţa „aitistică” a Clujului au luat-o în bot prin alegerea altor locaţii pentru „cloud-urile” guvernamentale. Urbanismul de Cumetrie şi atitudinea discriminatorie a municipalităţii faţă de persoanele cu labilitate socială încep să arate adevărata faţă a unei administraţii calate numai pe profitul cumetrilor politici din imobiliar şi numai pe bunăstarea firmelor abonate la banul public. Cu tot cu Untold.

Aşa că fââââââs, baloanele de săpun vândute propagandistic de administraţia cumătrocrată instituită în bocăria lui Emil Boc.

Ia să vedem ce-a mestecat folosind polonicul cel mare Maestrul Cofetar.

Incapabil că facă nici măcar cei 2 kilometri de Centură metropolitană a cărei licitație s-a câștigat până acum (și care trebuiau să fie gata, conform minciunilor debitate în alți ani), acesta se laudă cu ce i-ar da guvernul, bani pentru exproprieri. Și dă-i și se revarsă sutele de milioane din gura Marelui Pristanda: 200 de milioane de lei exproprieri centură, căcare (sic!) exproprieri sunt de valoarea cu care Oradea și-a făcut deja o centură și lucrează la a doua (trebuia Maestrul Iluziilor să deschidă gura să facă comparații cu Oradea, când la capitolul uinfrastructură, Cluj-Napoca este la ani lumină în spatele acesteia – dar, deh, gura bate curul). Dar dacă arăți cum ”calicii” și-au făcut pe sărăkie centură, în timp ce tu, la valoarea ta și la susținerea ta de sute de milioane numai pentru exproprieri, nu ești capabil în 20 de ani să faci 1 milimetru de centură (alta decât cea de Diamant care și acum curge pe ici pe colo), spune cam care ți-e cu adevărat valoarea: ca la maneliști, ”banii mei, mor dujmanii de ciudă”… că ”vine” paralele: 56 de milioane de euro, alte exproprieri, 16 milioane de euro alte exproprieri – bani aruncați în contul unora care au știut să fie deștepți, dar niciun ban pentru a da prima lopată concretă la vreo lucrare. Totul e numai im-ple-men-tare. Chestiile astea sunt mai tari ca ”cosorul lui Moceanu”. Ăla avea doar o parte fe-roasă și una lemn-oasă. La ”Bocărie” proiectele au o parte prefezabilit-oasă, una OSĂ-oasă, una licit-oasă, una exproprierit-oasă, una implement-oasă, una tergivers-oasă, una prindemcontur-oasă, una suntemînplan-oasă și una încurândOSĂrecepțion-oasă.

„Doar dacă ne gândim la acest sfârşit de an, când am obţinut pentru centura metropolitană 200 de milioane de euro pentru exproprieri, hotărâre aprobată de către Guvern, 200 de milioane de euro care reprezintă în alte oraşe valoarea unei centuri, la Oradea, de exemplu, valoarea centurii reprezintă jumătate doar din valoarea exproprierilor de la Cluj. Asta, doar ca să înţelegeţi valoarea susţinerii financiare pe care Clujul o are pentru implementarea acestor proiecte majore. Acum, în şedinţa de guvern, se află un proiect care vizează exproprierea pentru metrou, alte 56 de milioane de euro. Dacă la acestea adăugăm cele 16 milioane de euro pe care le-am plătit pentru Parcul Est, aveţi aproape două treimi din bugetul Clujului numai pentru exproprieri realizate în ultima lună. Spun aceste lucruri ca să aveţi o imagine despre amploarea lucrurilor care se fac aici la Cluj. (…) Pot să vă spun că doar primele 20 de proiecte pe care le-am anunţat pentru 2023 şi care acum au fost implementate reprezintă peste 85 de milioane de euro. Aici nu intră exproprierile”.

Și ca să nu rămână numai cu banii care OSĂ fie primiți de la alții cândva, a bătut șaua competenței administrative cu cei 2 kilometri de centură metropolitană (tronson I), care din 2019 OSĂ treacă în faza de lucru, licitația la tronsonul II (care au fost patru până acum) și care ”se află în procedură de evacuare” (?) – adică se expropriază, dar nu se știe cine OSĂ ”lucrează”, dar ”s-au parcurs pașii tehnici”. E ca bancul în care optimistul dacă vede o balegă sub brad zice că Moș Crăciun i-a adus un cal (”balega-i aici, calul e pe aici pe undeva”).

Normal, a ținut să se laude cu faptul că neputința-i de a realiza un pasaj la Tăietura Turcului – promis de psete un deceniu, acum e în ograda CRF care OSĂ-l facă. Și dacă OSĂ-l facă, e numai pentru că există Însuși El Primar pe aceste Meleaguri.

„O mică sinteză a ceea ce am făcut în 2023. În privinţa proiectelor mari de infrastructură: în privinţa centurii metropolitane, pe cele două tronsoane. Primul tronson, am realizat licitaţia, s-a adjudecat şi a început partea de proiectare, anul viitor urmează să treacă la faza de lucru şi avem hotărârea de guvern pentru 200 de milioane de euro exproprieri. Pentru tronsonul II, licitaţia este încheiată şi se află în procedură de evacuare. Deci, cel mai important proiect al Clujului din perspectiva infrastructurii rutiere este în linie dreaptă şi practic în 2023 au fost parcurşi toţi paşii tehnici pe care îi puteam realiza. În privinţa metroului, am semnat contractul, am dat ordinul de începere a lucrărilor, se află în fază de proiectare, urmând ca anul viitor să înceapă lucrările la acest proiect major al Clujului. În privinţa pasajului de la Tăietura turcului, el se află integrat în acest proiect de electrificare a căii ferate Cluj-Episcopia Bihorului, de peste 1,3 miliarde de euro. Practic s-a încheiat faza de proiectare, urmează ca lucrările să fie demarate”.

Fără să ia o pauză de respirație, a început să halească cu polonicul cel mare din ”calitatea vieții” și câți de mulți oameni vor să se mute la Cliuuuuj unde ei fain, doar pentru că e fain. Statisticile arată că municiupiul se golește, că natalitatea e în scădere, dar Maestrul Gogoșier scoate din joben școlarizări cu 20% mai mari la Cluj-Napoca în ultimii 10 ani. Poate-i zice careva că toate comunele transformate în dormitoare ale municipiului își trimit copiii la Cluj la școală, mai ales Floeștiul. Iar clujenii care s-au mutat în comunele din jurul Clujului au făcut-o din cauza chiriilor și prețurilor nesimțite din Urbe, a aerului irespirabil în urma a 20 de ai de șantiere niciodată finalizate la timp, multe încă numai o mocirlă șamd. Sar poate aflam și noi ce școală a făcut în plus Însuși El în care să încapă cei 10.000 de copii în plus? Poate în sala de sport de la Coșbuc, unica investiție cap-coadă și care stă să cadă în capul copiilor și e închisă de 6 ani, la câteva luni de la inaugurarea cu Mpș Tăgârță arătând talent cu mingea de baschet?

Cât despre Clujul sigur, este suficient să citiți plângerile oamenilor agresați în plin centru, sau cum vin jurnaliștii să elucideze cine a dat un jaf arnat la o bancă din Mărăști șamd.

Chiar nu v-ați săturat de atâtea minciuni, acum preluate fără P (de la publicitate) și de presa de chitanțier centrală?

„Această imagine spune totul despre direcţia în care merge Clujul. În ultimii 10 ani, numărul copiilor din ciclul primar şi gimnazial înrolaţi în sistemul educaţional a crescut cu peste 20%, de la 50.000 la 60.000. Asta arată 10.000 de copii în plus la Cluj. Arată, pe de o parte, că există natalitate şi că oamenii îşi doresc să se stabilească în oraş, nu să plece, unii îşi doresc să vină în oraş, să-şi întemeieze familii. (…) Asta arată încă o dată că e un oraş în care îţi face plăcere să-ţi întemeiezi o familie, o zonă în care te simţi bine să locuieşti, fiindcă altfel n-ai sta aici. (…) Sinteza la ceea ce am făcut noi se măsoară în ce spun alţii despre noi. Şi asta ne bucură din perspectiva direcţiei în care merge Clujul. Faptul că este un oraş sigur şi în toate clasamentele internaţionale Clujul este un oraş sigur.

Clujul a fost selectat în primele 100 de oraşe din UE care are un plan de investiţii în direcţia creşterii calităţii vieţii pentru mediu nepoluant, este în primele 10 oraşe. Este o recunoaştere care a venit anul acesta. Ultima recunoaştere internaţională a venit tot de la Comisia Europeană. A venit din partea unor actori obiectivi care evaluează oraşele europene, 83 de oraşe.

Clujul este în primele 10 oraşe din UE în materie de calitatea vieţii. Ce altceva putem noi să spunem mai bine decât ce spun clujenii atunci când sunt întrebaţi de alţii?! Oamenii afirmă că faţă de acum 5 ani, calitatea vieţii oraşului a crescut. Aici, Clujul este pe locul 3, 59% spun acest lucru. Acesta este barometrul obiectiv, realizat de cineva exterior, care spune ce spun clujenii”.

Vorba aia: ”Maestre, dă-mi voie să te ating!