Prin urmare, să o luăm pe rând: Ieri, Emil Boc în pană de povești cu pești despre ce OSĂ mai beneficize clujenii, a dat-o în ”laudatio de sinae” (sic!) și a declarat că el este cel care scos Cluj-Napoca din țărâna și praful în care-l băgase Gheorghe Funar, să-l bage în borduriada, praful imobiliar, putoarea de la Pata Rât și noxele de la traficul sufocant actual. A avut Cluj-Napoca, pe vremea lui Funar, Someș navigabil? N-a avut. Ei bine, nici acum nu are, dar are beton și dale pe mal. Le dăm cu nițel verde și am rezolvat problema ecologică. A avut Clujul, clădire de Filarmonică pe vremea lui Funar? A avut, dar era în chirie, acum nu o mai are. Dar are CREIC, cuibușor de sinecuri pentru toți cărătorii de geantă ai lui Boc, are drum cu 4 benzi de 1,5 kilometri, făcut în 7 ani și în care s-au îngropat câteva milioane de euro, plus banii europeni returnați.
Și am putea continua, până ne-am plictisi.
Practic, Emil Boc i-a certat pe clujenii nerecunoscători care din ce în ce mai mulți realizează că au fost luați de proști timp de 20 de ani. Orcine, după Funar, scotea Clujul, cu potențialul său, din praf și poate nu-l băga în rahat. Poate nu-i vindea PUZ-ul și nu-l distrugea în numele binelui, așa cum a fost distrus orașul acesta din 2012 încoace: în ritm accelerat. Urbanismul de Cumetrie al lui Boc este la fel de nociv ca și ”Caritas”-ul lui Funar. Cluj-Napoca a rămas în trei picioare: turismul universitar, că altfel nu mai poate fi numit, turismul de IT (lhon-uri smart, băncuțe smart, funcționar virtual smart, hipsterisme smart: gen aplicație pentru găsit parcare în timp ce Boc tocmai o desființează șamd), turism medical (mai ales cel de dinți). În rest praf ca pe vremea lui Funar. Praf de la imobiliari – liantul nimicului care ține nimicul unit într-o mare bulă care, atunci când va exploda, nici urmă de ADN de clujean nu vom mai găsi. Fix ca după Caritas. Iar încrâncenările Titanului din Răchițele de a demonstra nedemonstrabilul, prin vorbe azvârlite în eter, seamănă cu cântecul de lebădă cântat de Stoica și Funar la căpătâiul Caritas-ului: ”Stați liniștiți”.
Boc a fost bun până prin 2007. În trei ani au reușit să-i corupă urechile cu vorbe mieroase alde ”Daneel” Buda, Ștefania Ferencz și gașca de profitori, adevărații beneficiari ai scoaterii din țărână și anonimat de către administrația lui, deja devenită toxică ca a lui Funar. Ce-i prea mul, strică.
Deci nu Cluj-Napoca a beneficiat de ”genialitatea” lui Emil Boc, ci gașca ”numită” chiar de el.
Zice Maestrul (două fraze, două minciuni): ”Mă întrebați de ce vrea toată lumea să vină la Cluj în țara asta. Pentru că s-a demonstrat că e orașul unde, dacă ar fi să se mute, cei mai mulți români spun că aici și-ar dori să trăiască, pentru că văd că există o viziune care vizează calitatea vieții. Și înainte să fiu eu primar, tot același centru universitar era Clujul, dar când am venit în Primărie, Clujul era un oraș prăfuit, un oraș evitat de toată lumea, care nu era nici în top 10 în România, ce să mai vorbim de Uniunea Europeană, cu aceleași resurse, cu același potențial. Faptul că noi am pus universitățile, oamenii și strategia de a lucra împreună, de a căuta colaborare și nu dezbinare”. (…) ”Nu eu personal, doar că am pus oamenii care aduc valoare acestui oraș împreună și să-și unească forțele. Nu am creat nici IT-ul, nici universitățile, dar am reușit cu echipa mea, cu colegii mei, să punem în practică o strategie care să potențeze acest avantaj uriaș al Clujului pe care îl avem – talentele, și să creăm infrastructura unde să apară clădiri verzi, nu am făcut mall-uri în fiecare zonă a orașului, ci dimpotrivă, am reconvertit platformele industriale și am creat locuri de muncă”.
UNU: Banca Mondială notează că orașul Cluj-Napoca nu e o destinație urbană atractivă, 15% din repondenții unui sondaj s-ar muta aici – la fel de mulți ca cei care s-ar muta în București, Brașov, Timișoara, Sibiu ori Iași. Deci? Cine vine la Cluj? Vin turiștii, mai ales cei atrași de facilitatea a ceea ce obțin din acest turism: unii loc de bloc, alții loc de afacere, alții dinți noi – dar marea atractivitatea a orașului rămâne Urbansimul de Cumetrie, modul în care diverși ”investitori” s-au urinat pe lege cu suspect ajutor din interiorul primăriei și au construit unde au vrut. O parte spălându-și imobiliar banii obținuți din trafic de alcool și pădure (mai ales cei din zona Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș, Satu Mare).
DOI: Printre oamenii care aduc valoare acestui oraș sunt: Apostu, băieții și fetele de la Urbanism care dau cu subsemnatul pentru abuz sau neglijență în serviciu, inexistentul Șurubaru, inutilul Pantelică de la RADP, dinozaurul de dinainte de epoca Funar, Liviu Neag, colegul de internat, pensionarul de lux, Marcel Bonțidean, plus toată pleiada de sinecuriști în bani publici, toți cărătorii lui de geantă, toți foștii lipitori de afișe, numiți politic, nu pe merit – și care mai și produc deservicii de imagine, precum papagalul acela de la BTARENA care și-a cumpărat sie și gagicii țoale din bani publici, dar pe care Boc l-a iertat, ca un părinte.
Eu sunt în Cluj din 1962. Aici m-am născut. Cluj-Napoca avea universități și le are încă de acum câteva secole. Are biserici, toleranță religioasă, istorie. Nu a descălecat Boc de la Răchițele cu ele sub șea. N-a construit tac-su, cu roaba, Dealul Feleacului. Singura ”construcție” (exceptând Coșciugul de pe strada Avram Iancu), vizibilă ca un buboi e muntele de gunoi de la Pata Rât – nu exista pe vremea lui Funar. Măgăriile înșirate de Boc drept laudă nu sunt decât insulte la adresa clujenilor pe care-i scapă din mrejele vorbelor sale calpe.
Clujul avea păduri, în Someș te puteai scălda, avea ștranduri, competiții sportive sănătoase – e drept toate umbrite de tovarășii de educație ai lui BOC: activiștii peceriști, uaseceriști, uteciști.
Acum are păduri de cartiere haotice.
Revenind, primăria a băgat în U Cluj 1 milion de euro în acest an. Lăsat să dea din gură din fața unui microfon prietenos la o emisiune unde mai crede că-și face publicitate pe banii noștri (doar se face de râs), Emil Boc ne-a anunțat, ca un nou Gigi Becali: ”Vă spun că echipa va avea finanțarea asigurată și anul viitor. Apoi vin tot mai mulți sponsori pentru că are un management curat”.
Că, ne-a mai zis expertul Gigi: ”Două lucruri sunt periculoase în fotbal, respectiv instabilitatea, inclusiv financiară și panica.”
Și toate acestea sunt rezolvate prin banii, expertiza Însuși Lui, Maestrului, în sport, în mutat cartofi, dat țurțurul jos de la streașină, amestecatul în mămăligă, montatul de dale, urcatul pe bolovan pentru a da cu barosul în marele țăruș, cositul, bătutul cu perne, baschetul, tenisul cu toba, șutul la poartă șamd. Deoarece ”acest oraș are în ADN Universitatea Cluj”.
De la ”agățatul orașului” pe diverse ”hărți”, specialistul Boc (în orice altceva decât administrație), a trecut la chestia cu ”în ADN”.
E în ADN-ul clujenilor să aibă metrou, să aibă Centură Metropolitană, cel mai scump parc din lume, despăgubiri inutile acordate pe Cetățuie, să taie banii de burse ai elevilor, să cumpere, inutil, clădirea BCR, să stea sufocați în trafic, să-i asculte promisiunile lui Boc șamd.
Victor Lungu