Editorial

În legătură cu neputinţa sa de a finaliza "investiţia" CMID, Tişe se dă "victima" "mafioţilor" cu "lipici la scandal" din Bucureşti. Funcţionarii din presa locală pun botul

Alin Tişe ne vorbeşte despre mafioţii din Bucureşti „cu lipici la scandal” care nu-l lasă pe el să-şi facă nefăcutele cu Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.

„Am făcut sesizări la DNA și la toate instituțiile statului! Este o societate – Eco Sud – care a depus contestația, oameni care au blocat în țara asta licitații la multe dintre CMID-uri. Din punctul meu de vedere, mafioți care încearcă să pună mâna pe contracte bănoase și care nu pot oferi nimic! Înțeleg că au contestat prin toată țara și fac tot felul de contestații deși, din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt foarte clare la această celulă”, are tupeul să declare Alin Tișe.

Face asta:

– după ce a tăcut ca un rahat în iarbă că i s-a contestat licitaţia de încredinţare directă a operatorului de deşeuri pe CMID;

– după ce e în al 11-lea an de întârziere cu „investiţia” – din care cel puţin 5 îi sunt imputabili – mai ales că el a impus primii executanţi pe „investiţie”, care s-au făcut nevăzuţi cu banii;

– care „investiţie” a fost făcută în cel mai mafiot stil posibil, în ciuda avertizărilor pe studiul de sănătate care demonstrau ce incidenţă ridicată a îmbolnăvirilor producea depozitul de gunoaie de la Pata Rât la populaţiile din Sânnicoară şi Apahida, fix în locul din care să poată să se spele toate dârele unsuroase ale banilor lui Rudi Varga către buzunarele politicienilor locali (incusiv ai lui);

– după ce a vrut să dea de capul lui la RADP selectarea gunoaielor deşi selectarea operatorului se face conform CAIET DE SARCINI, CONFORM CONTRACT SEMNAT CU UNIUNEA EUROPEANĂ, nu conform muşchii lui;

– asta după CE NU ARE şi NU VA OBŢINE autorizaţie de mediu (decât ilegal).

Cu toate acestea, cu tupeu, Tişe declară CĂ ARE AUTORIZAŢIE DE MEDIU:

„Iată motivul pentru care stăm cu celula închisă cu cheie, deși din punct de vedere operațional este gata, este recepționată, avem avizul de la Ape, de la Mediu și deja suntem în faza obținerii autorizației de mediu. Este în perioada de dezbatere publică, în 30 de zile vom aveam inclusiv autorizația integrată de mediu, dar, până nu se termină procesul la Curtea de Apel, din păcate, nu se vor depozita gunoaie la CMID.”

Chiar aşa? Abia ce am demonstrat, cu acte, că e departe de a obţine aceste autorizaţii!

CITIŢI ŞI VĂ EDIFICAŢI DESPRE MINCIUNILE LUI TIŞE: Activist de mediu, despre „acrobațiile juridice” ale Consiliului Județean în privința deșeurilor: „Vrei să pornești CMID-ul? N-ai cu ce…”

Aveţi în materialul de mai sus documente oficiale care demontează fiecare afirmaţie de-a lui Alin Tişe. CMID ESTE DEPARTE DE A FI FINALIZAT, indiferent de acrobaţiile şi giumbuşlucurile politice ale lui Alin Tişe.

Dar, nu ştiu cum se face că Păunel a prins glas să vorbească despre mafioţii scandalagii din Bucureşti imediat ce premierul Mandolină Orban a zis că dă o OUG prin care să nu se mai conteste licitaţiile şi alte bla-bla-bla-uri.

Este de interes să urmărim niţel traseul pandemic al acestei dorinţe a guvernului Klaustrare de a nu îi mai fi contestate licitaţiile – să poată să-şi afunde ei, liberalii, mai fără restricţii mâinile în bugetele Patriei. Astfel, în 10 februarie 2020, guvernul condus de Ludovic Orban a adoptat, în ultima şedinţă dinainte de a fi demis prin moţiune de cenzură, o Ordonanţă de Urgenţă prin care-și propunea să descurajeze contestațiile la licitații.

Printre măsurile prevăzute de actul normativ era şi avizarea tacită a documentaţiei de licitaţie, dacă Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice nu răspunde în termen de 15 zile solicitărilor. Apoi se introduceau nişte garanţii din partea firmelor care contestă procedurile de achiziţie publică, se înfiinţau nişte completuri specializate la nivelul curţilor de apel şi se introduceau sancţiuni pentru funcţionarii sau magistraţii care tergiversează procedurile. Orban vroia să ”inhibe” contestațiile la licitații.

Apoi a intervenit debarcarea prin moţiune de cenzură, pandemia de COVID-19 şi toate mânăriile făcute pe bani publici în numele combaterii acestei pandemii şamd.

Cei din guvernul Orban trebuiau, de mai bine de o lună, să înceapă să livreze măşti persoanelor cu vulnerabilităţi. Din 15 mai până prin 15 iunie nici măcar nu s-au obosit să facă ceva în sensul reglementării prin acte normative a ideii de licitaţie. Că doar aveau încă inerţia stării de urgenţă în care au făcut ce au vrut ei şi au încredinţat cui au vrut orice era de licitat, fără să trebuiască să o facă în mod transparent.

Culmea este că, în momentul în care au reuşit să screamă o licitaţie pentru măştile pe care persoanele cu vulnerabilităţi trebuiau să le primească încă de prin a doua jumătate a lunii mai, aceasta a fost contestată. Nici nu mă interesează pe ce motive. Mă interesează isteria pumnului în masă care l-a cuprins pe Orban (identică cu cea care-l cuprinde şi pe Tişe deseori). Acesta a solicitat, imperativ, Comitetului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (citez):

„Să soluţioneze cu celeritate, să nu aştepte cele 20 de zile şi să acorde o prioritate absolută soluţionării acestei contestaţii. Din punctul meu de vedere, contestaţia nu este întemeiată, măştile au fost achiziţionate în funcţie de preţ – un preţ de 0,68 de lei – iar al doilea criteriu a fost termenul de livrare – termenul de livrare convenit a fost de şapte zile. Compania care contestă nu şi-a arătat capacitatea de a livra în cadrul termenului care a fost stabilit în documentaţia pentru licitaţie. Mi se pare o contestaţie care să ne pună beţe în roate. Solicit CNSC să soluţioneze rapid această contestaţie”.

Simţiţi şi dumneavoastră „punctajul” de comunicare politică ale celor două discursuri? Citez din Tişe: „mafioți care încearcă să pună mâna pe contracte bănoase și care nu pot oferi nimic” şi completez din Orban: „Compania care contestă nu şi-a arătat capacitatea de a livra în cadrul termenului care a fost stabilit în documentaţia pentru licitaţie. Mi se pare o contestaţie care să ne pună beţe în roate”.

E clar că fiecare încearcă să forţeze nota: unul să apuce să se scape de CMID şi să impună RADP Cluj-Napoca ca operator. Doar ştie Pantelică ce să spele şi cum să ascundă sub preş: are expertiză de la „Centura de Diamant” a Clujului.

Celălalt ca să apuce să dea şi măştile astea pentru „persoane cu vulnerabilităţi” înainte să se termine pandemia.

Între toate mizeriile viitoare, care vă vor fi pompate despre CMID (şi alte “victorii cincinale”), cu maxim elan în anul estival-electoral, obișnuiți-vă cu ideea: CMID nu poate fi dat în funcțiune. Nici măcar temporar, nici măcar RADP-ului. Deadline-ul vine, tanti Europa îl prinde pe Tișe cu chiloții în vine, și îi va tăia chitanța de retur bani. Iar dumneavoastră veți plăti. Să nu ziceți că nu știți.

Şi, gata!

PS: Este TRIST (pentru meseria de jurnalist) şi interesant cum funcţionarii de presă ai Clujului preiau, fără să judece consecinţele manipulative ale consemnărilor din burtă (sau cu interes la portofel) a orice scoate pe gură Alin Tişe, fără a mai judeca şi verifica. La începutul lunii Tişe era cu „licitaţia” contestată. Care „licitaţie” era, de fapt, o încredinţare directă pe motive mlăştinoase de situaţie de urgenţă. A ales să tacă şi să facă exerciţii de imagine cum „operează” el, împreună cu RADP Cluj-Napoca, „operatorul”, o basculă de deşeuri pe CMID, FĂRĂ SĂ AIBĂ AUTORIZAŢIE DE MEDIU, deci: ILEGAL! Ziar de Cluj a scris pe larg cine sunt cei de la Bucureşti, ce broaşte tot mestecă Tişe în legătură cu CMID, cum ar cam trebui să intre autorităţile abilitate ale statului peste această sulfuroasă afacere, dar funcţionarii presei clujene o ard „profesionist” pe consemnarea fake-urilor acestui individ.
Bă, chiar nu vă este ruşine?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *