Potrivit recensământului, populația orașului Cluj-Napoca a scăzut față de 2011, însă a crescut numărul celor care locuiesc în zonele adiacente. Şi asta din cauza faptului că „oraşul” creat de imediat 20 de ani de administraţia lui Emil Boc i-a alungat în limitrof pe mulţi clujeni. Despre asta este discuţia şi despre faptul că ne-ar trebui câteva sute de ani să ajungem la „metropolitanul” unui milion de cetăţeni despre care Emil Boc făcea discuţie când îşi justifica „investiţiile” în inutilul metrou. Cu atât mai hilar este „imaginarul” în care trăieşte primarul nostru care afirmă, senin că „Clujul, ca zonă metropolitană, nu a pierdut populație. E un model de dezvoltare”…
- Ca de obicei, primarul Emil Boc îşi extrage din rezultatele acestui recensământ ce date îi convin şi vorbeşte pentru „urechile” celor care îi iau de bune toate alegaţiile despre Cluj-Napoca care este primul din România după București.
- „Clujul e pe primul loc după București la toate capitolele și cel mai atrăgător oraș din România la ora actuală. Populația a crescut, nu a scăzut în Cluj-Napoca și în zonele adiacente”.
Primarul a mai spus că orașul este un model de dezvoltare urbană pentru toată România.
Chiar aşa?
Acest „model de dezvoltare urbană pentru toată România”, de exemplu, a făcut ca ”Orașul Cluj-Napoca, să înregistreze cel mai mare număr de decese premature din cauza căldurii, cu 32 de decese la 100.000 de locuitori. Orașul are doar 7% acoperire cu copaci”, se arată într-un articol publicat în ediția online, de miercuri, 1 februarie, a Euronews. Articolul citează studiul ”Răcirea orașelor prin infrastructura verde urbană: o evaluare a impactului asupra sănătății orașelor europene”, publicat, pe 31 ianuarie, în ediția online a uneia dintre cele mai prestigioase reviste de știință din domeniul sănătății The Lancet şi citat de către activistul de mediu, fost parlamentar USR, Mihai Goţiu.
În rest, migrarea către periferii a locuitorilor din Cluj-Napoca nu se face „ca peste tot în Europa”, că „peste tot în Europa” nimeni nu-ţi face URBANISM DE CUMETRIE, să-ţi lipească bocul de casă, blocul peste bloc, casa peste curtea vecinului – acolo există respect faţă de PROPRIETATE. La fel, „peste tot în Europa” nu se urlă sub geamul spitalelor până în zori, nu se urlă în proximitatea unor cetăţeni alungaţi din propriile bunuri publice (parcuri, străzi limitate accesului), nu se bubuie, contrat prevederilor legii, cu artificii în noapte, indiferent de oră, iar dacă te răscoli şi ceri respectarea legilor, nu ţi se răspunde: „nu-ţi convine, cară-te”, nu ţi se dă în cap cu un ipotetic câştig material că ţi s-a făcut praf sănătatea, proprietate şamd. Nu se slavageste oraşul pentru interesele unui particular pentru acest ipotetic câştig de imagine, sau material. Nu se trimite oraşul la „produs” ca o curvă pe centură pentru „peştele” Untold, sau peştii Urbanismului de Cumetrie. Nu se dalează şi se betonează fiecare spaţiu verde, că au alţi „peşti” politico-economici marfă pe stoc. Nu se smulg statuile din soclu.
RESPECT este un cuvânt dispărut din vocabularul administrativ al lui Emil Boc.
Conform statisticii corect citite, nu triumfalist interpretate, la fiecare două ore, un clujean a plecat definitiv din oraș. În contrapartidă, în comuna Florești populația a crescut cu câte o persoană la trei ore.
Conform statisticii INS, în ultimii zece ani populația municipiului Cluj-Napoca a scăzut cu 37.978 de persoane, coborând de la o populație de 324.576 de locuitori la 286.598 locuitori. Ce e îngrijorător e faptul că persoanele care au părăsit orașul sunt tinere. Asta ar trebui să îngrijoreze administraţia publică locală, numai că, din punct de vedere „politic” faptul că rămân pensionarii s-ar putea să constituie un avantaj. Pensionarii sunt uşor de amăgit cu o gratuitate la transport, cu o subvenţie la căldură, cu un ceai dansant cu primarul şamd.
În comuna Florești populația a crescut cu 29.922 de locuitori, ajungând la 52.735 de locuitori. Asta face ca Floreștiul să depășească toate orașele din județului Cluj la capitolul populație, cu excepția municipiului Cluj-Napoca. La fel cum Boc se laudă că e primul oraş din ţară după Bucureşti, şi Pivariu ar trebui să se laude cu comuna Florești care a avut a doua cea mai mare creștere a populației din țară, după orașul Popești-Leordeni (Ilfov).
Felicitări!
Vorba activistului Szakats Istvan, asistăm la o „Zombie Napocalipsa după Emil”.
Szakats Istvan îşi începe analiza de la Parcul Ștefan cel Mare, care „începe să devină o speță cu semnificații care bat mult dincolo de parcul propriu-zis, devenind o redută pe care se ciocnesc două fronturi, mai să-i zic epistemo-onto-retorice:
1. frontul ochiului (al realității fizice observabile) și
2. cel al urechii (al comunicării politice).
Cazul curent al parcului, în care primarul tocmai alege să-și mintă cetățenii în față, nu este nicidecum singular. Din 2004 încoace, comunicarea publică a primarului Boc s-a evazat din ce în ce mai mult de realitate.
Pentru o singură exemplificare, dumnealui a declarat că nu există evacuări forțate în Cluj. Well, am publicat pe grupul Clujul Civic ordine de evacuare, iar lista ar putea continua mult și rău.
Ești clujean care își iubește orașul cu ochii (și mintea)? Nu ești interesant pentru domnul primar, și nici nu ție ți se adresează în comunicările sale. Ai putea să crezi că asta e o veste bună, dar nu e. Arată că politic, pentru dumnealui contezi din ce în ce mai puțin – pe termen lung, până la căderea finală din calcule și uitarea completă.
În schimb, ești clujean care își iubește orașul cu urechea? Veste bună! Ești exact targetul domnului primar, și Ție ți se adresează în comunicările sale, cu dedicație. Tu în schimb, contezi pentru el. Politic. De aia-ți vorbește.
Consistența și insistența cu care primarul continuă să genereze un discurs care sfidează blatant realitatea arată că în calcule, stabilitatea puterii este asigurată și așa. Că dacă nu, nevoia politică l-ar face să-l ajusteze. Dar nu, el își umflă discursul din ce în ce mai gros.
Unde duce retorica OSĂ, înafara faptului că botoxează partea de excepționalism provincial al Clujului? În ani și mandate, primarul Boc alege zi de zi să devină, prin comunicarea sa populistă, primarul a două categorii. Prima, cea a clujenilor implicabili prin OSĂ, faza pe ureche. De aia-i vorbește. A doua, a cetățenilor ne(mai)implicați.
Restului îi este permis să plece.
Și pleacă. Ne-o arată şi statistica pe care o interpretează Boc după cum îi convine lui, undeva în afara realităţii.
De câțiva ani asistăm la un trend din ce în ce mai puternic în clasa-mijlocie-și-în-sus, acela de-a tăia-o din oraș, și de-a se muta la țară, E noul chic, ajutat de faptul că orașul devine oricum din ce în ce mai nelocuibil pentru mulți. Inclusiv subsemnatul mă uit în oala Clujului din Feleac. Și îmi pare foarte bine. Mai cobor pe bițigli.
Cui rămâne orașul? Ăăăă…aitiștilor? Rili? 4 din cei 7 vecini de-ai mei în Feleac sunt aitiști.
Ok, atunci ălorlalți aitiști, nefamiliști, pe la 20 și de ani (presupuși foarte mulți) care totuși preferă Marele Oraș că festivale și naitlaif (și nu stau în Florești)? Aha. Câți sunt de fapt aceștia, comparat cu marele corp social de (nici) 300.000 al orașului? Tri la sută? Dar întrebare cheie este: care e de fapt implicarea socială a acestora? Că știți, aitiștii, când își fac familie și începe să-i pese, o cam taie și ei din oraș, v. Feleac.
Deci insist: cui mai rămâne de fapt orașul? Seniorilor? Ok. Care este graficul implicării lor sociale?
Studenților? Buun. Care este graficul implicării lor sociale?
Încet, așa se conturează cea de-a doua categorie căreia îi devine primar Boc. Celor neimplicați și a celor ne-mai-implicați.
E un proces de contraselecție. Primarul își asigură domnia propriului clan peste
a) cei care nu se (mai) bagă oricum și
b) cei care mai pot fi prostiți prin ureche.
Restul, care nu rezistă într-un oraș în care un parc nu se poate folosi dar e deschis din cuvinte, e liber să plece prin comunele învecinate.
Așa se conturează un fel de Zombie Apocalypse în Cluj, grație beleficului proces de contraselecție, curatoriat de primar.
Mai ca în The Last of Us.
Orbecăi prin muzeu cu miceliul populismului în cap.
Succes!”