Analiza

În Cluj-Napoca există zi de Oser („Osăr) şi zile de „OSĂ”: Boc dă asigurări că se face Aquapark la Cluj-Napoca. Săptămâna viitoare „OSĂ” anunţe „veștile bune”

”Lucrăm de un an de zile la scenarii alternative”, a declarat Emil Boc, susţinând că că viitorul Aquapark „OSĂ” se întindă pe o suprafață de 5,7 hectare, fiind găsite soluții juridice. Dar „veştile bune” „OSĂ” se dea săptămâna viitoare.

Până atunci, să derulăm, pe repede înainte, trista poveste a lui „OSĂ” avem Aqua Park.

CITEŞTE: Un nou aquapark din această primăvară, în parcarea ștrandului Sun!

CITEŞTE: Aquapark la Cluj-Napoca? Ecologiștii clujeni nu sunt de acord: „Milităm împotriva construcțiilor haotice pe spații verzi, asemeni aquapark-ului”

În 2019, Emil Boc promitea că, în 2 ani (adică în 2021), clujenii vor avea un Aqua Park:

”Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat indicatorii tehnico-economici (studiul de fezabilitate) pentru construirea bazei de agrement – Aqua Park-ul din zona Becaş a cartierului Gheorgheni. Proiectul prevede că interiorul Aqua Park-ului va avea o suprafaţă construită de aproape 21.000 de metri pătraţi, iar partea exterioară va cuprinde bazine, spaţii verzi şi alei pietonale desfăşurate pe o suprafaţă de peste 100.000 de metri pătraţi. Viitorul Aqua Park va avea opt tobogane acvatice – cu o capacitate de aproape 2.000 de persoane pe oră, bazine de relaxare, pool bar, un loc de joacă şi o piscină pentru copii, acvariu de mari dimensiuni, locuri de odihnă cu şezlonguri sau hamace, restaurante şi terase. Valoarea estimată a investiţiei depăşeşte 190 de milioane de lei (43 de milioane de euro), construcţia bazei urmând să dureze doi ani”.

Dar de ce am început cu anul 2019? Că este un an mai apropiat de memoria colectivă şi suntem la un an după ce „veştile bune” se vor fi dat.

Că, între timp, Ecoul lui Boc, Dan Tarcea, declara că:

„Aquapark-ul va fi mutat, are componentă (în bugetul local pe 2020 – n. red.) și acest aqupark. Îl vom muta, pentru că toți specialiștii ne-au spus că nu este o zonă care să fie propice pentru așa ceva. Eu cred în continuare că ar fi fost o alternativă bună (în Gheorgheni). Sunt trei variante, le analizăm, iar după ce avem varianta optimă, o vom dezvălui”.

De reţinut, în 2020, existau încă alte trei variante. Dar nu ni s-a spus care.

Apoi, în 2021, pus în faţa unui microfon prietenos. Emil Boc şi-a găsit scuzele necesare să ne spună de ce NICI ACEST PROIECT n-a funcţionat (deşi ştia el foarte bine, din momentul în care l-a propus că nu are să funcţioneze):

„În privința aquapark-ului, vom avea o soluție. Nu a mers niciuna dintre soluțiile pe care le-am avut până acum. Nu a mers nici la Sun, pentru că nu a permis terenul, că e magistrală. Nu a mers nici în Gheorgheni, pentru că discuția din dezbaterea publică ne-a revelat că nu e cel mai potrivit loc. Mai sunt două alternative pe care le studiem. Am studiat și în Borhanci, pe locația pe care se realizează hub-ul educațional, dar nu se poate. Mai avem o locație în analiză și încă una surpriză. Asta este situația de la Cluj. Eu puteam să mă încăpățânez, să spun că avem acolo 10 hectare, în Parcul Est, că nu mă interesează și facem acolo. Putea fi și asta o atitudine, dar nu e caracteristică Clujului. Lucrările acestea nu se fac pentru un an de zile, e o lucrare pentru zeci de ani. Nu ne putem permite să nu analizăm fiecare aspect și să nu ascultăm pe toată lumea”.

Problema cu Aqua Park-ul din Cluj-Napoca este că acesta s-a mutat mai ceva ca popoarele migratoare prin diverse locaţii, timp de mai bine de un deceniu: de la locaţia Băile Someşeni, la locaţia Sun, apoi înapoi la locaţia Sun. Apoi a stat vreo zece ani să se coacă la soare în locaţia Parcul Est, ca să se mute în locaţia Becaş. Aşteptăm următoarea locaţie minune. Dar a fost o promisiune numai bună de muls electoral. Între timp, imediat se fac 20 de ani, în Cluj-Napoca vara nu ai un ştrand municipal funcţional. Dar „OSĂ” avem.

Bun. Să ne uităm niţel în „Strategia Primăriei lui Emil Boc pentru 2007-2013” (întocmită în 2006). S-au făcut promisiuni mari, însă realizările „O SĂ” se realizeze. Viziunea propusă acum 16 ani )!) a fost una generoasă: “Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică atractivă, un loc plăcut în care să trăieşti, să munceşti şi să studiezi; un oraş cu autorităţi locale responsabile şi deschise, cu cetăţeni activi şi o comunitate de afaceri dinamică şi implicată.”

În Strategia 2007-2013 se arăta că, până în anul 2008, trebuia finalizată procedura de „Revizuire şi îmbunătăţire a sistemelor de planificare, zonare şi dezvoltare (PUG, PUZ, PUD)”. În realitate, nici astăzi acest proces nu este încheiat. În 2010, trebuiau finalizate centurile ocolitoare ale oraşului şi racordarea lor la Autostrada Transilvania. Suntem în 2022 şi centura Vâlcele-Apahida este doar cea mai scumpă centrură din România (de „diamant” ca preţ, care se mai scurge din când în când), iar despre centura Floreşti-Mănăştur-Zorilor-Someşeni nu s-a mai auzit nimic. Cât despre racordările la Autostrada Transilvania, acestea s-au transformat în metrou – altă gargară de gargarisit.

Tot în 2010 trebuiau terminate parcuri ştiinţifice şi tehnologice precum şi reţelele de dezvoltare necesare. CREIC şi BUFTEA DE CLUJ curgeau la vale până mai an, iar drumul de acces de 1,5 kilometri s-a realizat abia anul acesta, după ani de luptă cu viccisitudinile terenului. Natura rea, care nu l-a ajutat pe Boc. În schimb, să facă sinecuri pentru cărătorii săi de geantă, cei vreo 5 directori de la CREIC şi Buftea de Cluj, natura bugetului Clujului l-a ajutat!

Turismul trebuia să  înflorească în Cluj-Napoca. Turismul de afaceri şi evenimente, cultural-istoric, medical-stomatologic, religios-ecumenic, universitar-academic, de week-end şi de scurtă durată, de tranzit. Toate atuurile Clujului erau gândite să fie exploatate din punct de vedere turistic, dar toate, cu excepţia Urbanismului de Cumetrie, a festivalurilor şi a turismului medical, au rămas la nivel de poveşti.

Deocamdată, nu există nicio parcare pentru autocarele turistice în Centrul oraşului sau măcar un ghid turistic profesionist.

Turnul Pompierilor era propus pentru restaurare în 2008 şi astăzi este încă închis şi aproape gata în proporţie de 99,999999999 (99)%.

În zona Hoia trebuia să avem un teatru de vară încă din 2009, în mod misterios însă, nimeni nu reuşeşte să-i confirme existenţa.

Tot în 2009 era plănuităr edecorarea şi reamenajarea întregii zone a Dealului Cetăţuia pentru a oferi un loc special şi plăcut pentru a admira panorama oraşului. Cu panorama am rămas.

În fiecare vară clujenii se plâng că au prea multe ştranduri. În strategia citată se propunea ca Băile Someşeni să fie refăcute până în 2009 la fel ca şi Aqua Park-ul.

Pistele de biciclete, modernizarea transportului în comun, programele de optimizare a circulaţiei în oraş, reabilitarea termică a clădirilor, locuinţele pentru tineri au fost obiectivele asumate de către primărie cu termene clare.

Termenele au trecut demult, proiectele sunt nişte picturi terestre pe asfalt şi extrem de mulţi bani aruncaţi în proiecte de fezabilitate care au sfârşit în sertarele încăpătoare ale Primăriei.

Şi, ca să vă lămuriţi pe deplin, CITIŢI: Boc, de ce nu ne spui că Aqua Park-ul costă, de fapt, vreo 300 de milioane de euro? Şi de ce nu le spui consilierilor locali că-i pui să voteze nişte ilegalităţi?

”În 2014 ar trebui să înceapă lucrările. Este un  proiect  de 13 – 20 de milioane de  euro, în funcție de diverse faze de execuție”, spunea acum opt ani edilul Clujului.

Dar, cum v-am zis, în 2018, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat realizarea unui studiu de principiu și a unui masterplan pentru construirea unui Aquapark în cartierul Gheorgheni, asta după ce fusese studiată și varianta ștrandului Sun din cartierul Grigorescu. Era vorba de un teren liber de sarcină, cu o suprafață totală de 16 hectare, pe locația pepinierei Becaș.

”Pe terenul de la Sun nu s-a putut face nimic pentru că avem două magistrale care trec pe acest teren. Partea care ține de realizarea Aqua Park-ului presupune costuri mult mai mari, care pot ajunge 30 milioane euro.”

Asta după ce s-au realizat DOUĂ studii de fezabilitate care au ajuns la aceeaşi concluzie. Dar, vorba aia, bani de aruncat…

CITEŞTE: Emil Boc s-a declarat consternat: nu ştia că e primarul Cluj-Napoca

„Apăi, domnule” – i s-a adresat Emil Boc moderatorului uneia dintre nenumăratele lui emisiuni în care aruncă vorbe în eter, „cine v-a fost primar aici, nu prea a fost meseriaş, a făcut treabă de mântuială”.

„Păi, de 16 ani, dumneavoastră sunteţi” – a scâncit moderatorul.

„Sunt consternat”! – a explodat Emil Boc în direct.

„Adică nu am făcut Aqua Park? De ce? Doar am dat banii pentru trei studii de fezabilitate, am identificat trei sau patru locaţii – ce s-a întâmplat?”

“Măcar prelungirea liniei de tramvai până în Floreşti am făcut-o?”

„Hai, domnule, fiţi serios, nu cred că nu există sediu de Filarmonică, că nu e gata Podul Porţelanului şi nici Turnul Pompierilor! Voi verifica, personal, la pas, cum e şi cu Cetăţuia, cu drumul către „Buftea de Cluj” despre care am auzit că de 5 ani nu e gata. Cum, domnule, să nu fii capabil să faci un kilometru jumătate de şosea în 5 ani?!”

“Şi cică mai vreau să fac şi Metrou de 14 kilometri în 5 ani!?”

„Şi nu e curat la bordură, e noroi pe străzi? Cu cât ziceţi că-l plătesc pe Şurubaru pe lună, de peste 6 ani, ca să joace popice?”

Vorba lui Dan Ielciu: „Nimic nu e gata la timp în Cluj-Napoca, cu excepţia lucrărilor care se fac pentru Untold. Dacă am muta Untold-ul în diverse locaţii din oraş, am avea totul rezolvat la cheie”.

PS: Oserul este piaţa de vechituri a Clujului. Emil Boc trece zilnic pe la piaţa de vechituri a promisiunilor făcute şi le tot pune pe tarabă să le vândă celor care i se mai uită în gură.