În 3 ani și 5 luni de la deschidere, Institutul Imogen Cluj-Napoca a primit aprobare pentru doar 5 proiecte de cercetare. Are 21 de angajați (din care numai 6 sunt medici), deși până în la sfârșitul lui 2019 va trebui să aibă 40 de locuri de muncă pentru cercetători. Hibele proastei funcționări a institutului sunt multe: dezinteres, legislație proastă, birocrație, alocări financiare zero de la Ministerul Sănătății. Cu toate că Imogen funcționează la minim, profesorul Florin Stamatian, directorul institutului este mulțumit cum merg lucrurile: “Centrul nu se dezvoltă ca și în visele mele, dar merge”.
În octombrie 2014, se inaugura la Cluj-Napoca, Imogen, primul institut de cercetare din România a vieții intrauterine și unul dintre cele mai moderne din SE Europei. Scopul acestui institut este aflarea bolilor copilului înainte să se nască, prevenirea și aflarea cauzelor unor boli genetice, precum și cercetarea AND-ului în perioada intrauterină. Deși construcția a fost încheiată în septembrie 2014, activitatea propriu-zisă a început mult mai târziu.
“Proiectul pentru Institutul Imogen a fost semnat în 28.09.2010 și finalizat în 27.09.2014. Activitatea propriu-zisă a început din martie 2015. În cadrul Institutului se desfășoară activități de cercetare, dar sunt, de asemenea, oferite servicii complexe de diagnostic pre și postnatal (examinare ultrasonografică, testare genetică, imagistică medicală, anatomo-patologie și prosectură”, se arată într-un răspuns transmis de conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, la solicitarea Ziar de Cluj.
11 milioane primiți de la UE, dar cu condiții
A fost o investiție de 11 milioane de euro, din fonduri europene nerambursabile. Centrul a fost dotat cu aparatură modernă pentru imagistică, ginecologie, neurologie.
Finanțarea de la UE a venit cu o serie de condiții: în termen de cinci ani Imogen trebuie să aibă 40 de locuri de muncă pentru cercetători și să se autofinanțeze prin proiectele pe care le derulează. Au trecut 3 ani și 5 luni de la inaugurare, iar condițiile impuse de Uniunea Europeană sunt departe de a fi realizate. Dacă conducerea Institutului Imogen nu va reuși să îndeplinească cerințele impuse prin proiect, cei 11 milioane euro vor trebui restituiți.
21 de angajați în 3 ani și 5 luni
Deși termenul de 5 ani se apropie cu viteză, la Imogen nu s-a făcut nici pe departe ceea ce a solicitat UE în momentul alocării celor 10 milioane euro pentru construirea centrului.
Iată câți angajați are Imogen acum: 21 (6 medici, 6 asistenți medicali, 1 inginer biotehnolog, 1 fizician, 1 chimist, 1 administrator, 1 registrator medical, 2 tehnicieni radiolog și 2 îngrijitoare). Dintre aceștia, 7 angajați sunt plătiți din fonduri de cercetare, iar 14 de către Ministerul Sănătății.
Deci, până să ajungă la cele 40 de posturi de cercetător pe care le-a cerut Uniunea Europeană mai este cale lungă.
Florin Stamatian, directorul Centrului Imogen nu prea știe câți angajați are în subordine, dar cel puțin este relaxat și optimist.
“Centrul are o perioadă în care este sub monitorizarea post-program. El a fost făcut într-un program cu fonduri europene nerambursabile, iar pe acel proiect au fost trecuți și indicatorii care trebuie atinși la sfârșitul celor cinci ani. În mare, multe lucruri s-au îndeplinit – numărul de proiecte care sunt în studiu, activitățile care se fac, sunt lucruri care țin și de spital, dar și de Minister. Numărul de personal care ar trebui să fie angajat ar trebui să fie 40, avem vreo 25. Există și personal fluctuant – am angajat pe proiectele de cercetare, care și aceia trebuie socotiți, dar ei azi sunt și mâine, dacă ai terminat programul, nu mai sunt”, a declarat Stamatian pentru Ziar de Cluj.
5 proiecte aprobate în 3 ani și 5 luni
Nici la proiecte nu s-au prea spetit cu munca angajații Imogen. Au depus 12 proiecte și au primit aprobare pentru 5. Cum vor reuși să se autofinanțeze când expiră termenul de cinci ani rămâne de văzut.
Cele 5 proiecte sunt următoarele:
Stamatian este optimist și mulțumit totuși de proiectele aflate în derulare.
“Centrul așa cum este acum merge, are proiecte cu fonduri europene, are programe de doctorat, are doctoranzi. Centrul lucrează și în contract cu spitalul, așa cum este prevăzut în proiect și face servicii și fără spital. Își face o bază de date în momentul de față, ca să faci cercetare ai nevoie de o bază de date. Centrul are congelate peste 1.000 de probe. Acum avem un expert care îi învață să folosească noi soft-uri, care pentru populație nu au mare semnificație, dar pentru noi ca dezvoltare a cercetării are importanță mare”, a afirmat directorul Imogen.
Cel puțin nu este pe minus
Dacă tot nu excelează la capitolul proiecte și îndeplinirea numărului de angajați, măcar nu merge pe pierdere. Pentru anul 2017, totalul veniturilor realizate de Institutul Imogen a fost de 2.118.797 lei, iar cheltuielile au fost de 1.850.248, 65 lei. Din aceste cheltuieli, 279.437, 67 lei au fost cheltuieli de întreținere (salubritate, energie electrică și gaz).
Legea este în defavoarea institutului
Directorul Imogen afirmă că legea nu e în favoarea Institutului Imogen ca să poată primi finanțare și să se gestioneze mai bine. Dar, uită domnul profesor Stamatian că el este deputat și că are la îndemână pârghiile necesare ca să miște lucrurile?
“În principiu nu e rău, merge. Eu aș fi vrut să meargă mult mai bine. Una dintre problemele lui esențiale este că nu există o lege specifică care să îi reglementeze activitatea și el nu poate să se încadreze perfect într-o schemă de activitate de tip spital, fiind centru de cercetare. Este un fel de struțo-cămilă pentru că Legea Sănătății nu are specific pentru astfel de centre. Încercăm să ne descurcăm și după cum merg lucrurile mai avem încă doi ani și cred că până la sfârșit se vor îndeplini toți indicatorii”, a spus Florin Stamatian.
Bani zero de la Ministerul Sănătății
Problemele de funcționare ale Institutului Imogen țin și de birocrația achizițiilor publice, care îngreunează mult activitatea.
Am fost curioși să aflăm dacă profesorul Stamatian s-a gândit să propună modificarea Legii Sănătății, dacă tot este parlamentar de aproape un an și jumătate. Răspunsul a fost unul tipic de politician. S-a eschivat.
“Ideal ar fi ca această structură să devină independent și toate serviciile să fie ale ei, nu cum facem acum. Achizițiile se fac prin Spitalul Județean, iar ca să faci cercetare trebuie să fii mai flexibil în achiziții. Apoi sunt probleme contabile pe proiecte, care se fac tot prin spital. Legea nu permite să am un contabil al meu. Ar trebui să se creeze un departament special pentru scrierea de proiecte. Fondurile ar trebui să le asigure Ministerul Sănătății, dar asta este o altă problemă pe care am discutat-o și la Minister și la Buget. Ministerul ar trebui să aibă un plan sectorial de cercetare pe care noi să ne pliem și ar trebui să aibă în viitor un fond de cercetare pentru că sunt probleme specifice ale sănătății, care nu trebuie neapărat să coincide cu problemele pe care le afișează proiectele europene, cum ar fi de exemplu registrele naționale sau alte probleme din astea. Proiectul național de cercetare nu este făcut de Minister, iar fondurile de cercetare la buget au fost zero. Există rubrica, dar au fost alocați zero lei, zero bani. Centrul nu se dezvoltă ca și în visele mele, dar merge”, a explicat Stamatian.
L-am întrebat pe șeful institutului dacă aparatura cumpărată atunci când a fost construit Imogen nu s-a învechit. Deși este la nivelul anului 2012, aparatele sunt bune în continuare.
“Aparatura nu s-a învechit, este din generația 2012, nu se uzează moral chiar atât de repede”, a precizat directorul Imogen.
Dacă lucrurile nu se remediază într-un timp relativ scurt, Institutul Imogen va ajunge un mare eșec, în care s-au investit bani degeaba.