Batranetea este o etapa a vietii, o cerinta a evolutiei speciei umane, care in anumite conditii poate sa imbrace o involutie normala, cu o fiziologie proprie. Fiecare functie din organismul uman are propriul orar de dezvoltare si imbatranire. Ansamblul functional, metabolic si de reglare hormonala, are la varstnic o labilitate crescuta in conditii de stres.
Nu exista inca o dovada biologica ce atesta varsta la care incepe procesul de imbatranire. In general, intre 35 si 40 de ani, functiile organelor si metabolismul incep sa scada treptat iar procesul de imbatranire se accelereaza intre 50 si 60 de ani. Cand imbatranim, sistemul imunitar slabeste, tesuturile se micsoreaza, pierdem in greutate iar functiile fiziologice se diminueaza si ele.
Dupa varsta de 60 de ani parametrii functionali ai imbatranirii normale se inscriu in valori care asigura homeostazia organismului, iar pe plan clinic genereaza starea de bine somato-psihica, ce defineste starea de sanatate. A imbatrani frumos este si pentru femei o mare calitatea, este un fapt care depinde numai de noi. Batranetea poate fi penibila, dar poate fi si o varsta frumoasa daca o pregatim cu metoda si luciditate.
Momentul critic
Pe parcursul vietii exista momente de puternica tensiune emotionala si interogatii care pregatesc trecerea intr-o noua etapa de viata cu noi sarcini, cu o alta imagine a propriului Eu, cu schimbari relationale si de activitati care presupun un proces de adaptare continua. Imbatranirea este o etapa si totodata un proces necesar si firesc in ciclul vietii fiecarei fiinte vii, deci si a omului.
Acest moment este anuntat la multe persoane de modificarile fiziologice, emotionale si psihologice generate de andropauza si menopauza, cand atat femeia, cat si barbatul constientizeaza o serie de pierderi: scaderea dorintei sexuale, perturbari ale erectiei si lubrifierii, asociat cu sentimentul de rusine generat de convingeri ca nu mai esti atragator fizic pentru partener. Tot in acesta perioada apare riscul de a dezvolta o serie de afectiuni somatice (diabet, hipertensiune) sau psihice, din registrul tulburarilor depresiv-anxioase.
Pensionarea este de asemenea asociata cu o serie de pierderi care sunt resimtite la nivelul nevoilor de afiliere si recunoastere sociala, precum si cu scaderea veniturilor financiare.
Socul este resimtit puternic de persoanele care au evitat sa se gandeasca la acesta etapa a vietii lor sau de persoanele care asociaza pensionarea cu o perioada in care scapa de corvoada obligatiilor profesionale si se pot bucura acum de o asa-zisa odihna.
Persoanele care aleg sa vada stadiul varstei a treia ca o sansa de a acorda mai mult timp hobby-urilor dezvoltate de-a lungul vietii, sau proiectelor pe care nu au reusit sa le indeplineasca pana la acea varsta, fac o trecere mai usoara la acesta etapa de viata, isi pastreaza energia pe care o simt, motivati fiind sa creeze ceva nou in viata lor.
Vom ramane vesnic tinere daca:
– Nu vom considera batranetea sinonima cu bolile nevindecabile. Daca nu ne resemnam, spunand la orice mica neplacere: este varsta. Orice se poate ameliora sau chiar vindeca, cu ingrijiri competente si vointa din partea dvs.
– Daca continuam sa fim interesati de orice este nou, inclusiv lucrul cu calculatorul sau cu alte mijloace de comunicare moderna.
– Daca avem rabdare sa incepem un lucru fara sa ne gandim ca nu vom avea timp sa-l terminam.
– Daca evitam sa ne plangem si sa bombanim in permanenta.
– Daca vom fi generosi si intelegatori in general si cu tinerii in special.
– Daca nu ne vom gandi la trecut cu regrete, ci ca la o sursa de intelepciune si experienta.
– Daca ne vom purta cu ceilalti gandindu-ne mereu ca nimeni nu este vinovat de faptul ca imbatranim. Daca vom incerca sa ne invingem pornirile despotice, care ii fac pe cei in varsta sa nu fie iubiti ceea ce ii inacreste mai mult.
– Daca ne vom examina lucid defectele si daca vom face eforturi mari de corectare inainte de a imbatrani, caci defectele au tendinta sa se accentueze cu varsta in dauna calitatilor.
– Daca vom trai varsta noastra lasand si pe altii sa-si traiasca viata lor.
– Daca vom sterge definitiv din vocabularul nostru formulele care ii irita nespus pe cei tineri: “Pe vremea mea asa ceva nu era permis…”, “Cand eram tanara, eram respectoasa, harnica, cuminte, desteapta…”, “Ah, tineretul din ziua de azi…”…
– Erati o perfectiune, splendida.
… Demonstrati-ne acest lucru, imbatranind frumos!
Ramaneti activa!
Mai devreme sau mai tarziu, vine si vremea pensionarii. Fie ca o asteptati considerand-o ca pe o lunga vacanta bine meritata dupa o viata de munca, fie ca va ganditi cu teama la aceasta parasire brusca a activitatilor normale, daca nu sunteti prevazatoare veti avea surprize.
Este o noua experienta in viata dvs. si pentru ca o experienta sa fie reusita trebuie sa fie bine pregatita in prealabil. V-ati consacrat tineretea, invatand pentru a reusi in profesia aleasa, ati petrecut perioada maturitatii activand pentru a reusi in munca, pentru a forma o familie, pentru a creste copii. Fiecare perioada a pregatit pe cea care va urma, deci este normal ca si perioada pensionarii, care speram sa fie lunga, sa fie necesar a fi pregatita cu ani de zile inainte.
Sunteti sigura ca euforia pe care v-o da ideea ca nu veti mai fi obligata sa mergeti zilnic, la ora fixa sa munciti, nu va fi urmata de un mare dusman, de plictiseala? V-ati gandit la viitoarele ocupatii din vreme? Este extrem de important pentru echilibrul vietii dvs. Stiti ca, in cazurile de depresiune, o munca in exteriorul casei, pentru a va “schimba ideile” este salutara. O ocupatie profesionala va impiedica sa va ganditi la aceleasi probleme zilnice, sa dati importanta unor fleacuri, sa va lasati napadita de idei negre. Cu energie, trebuie sa va reinventati un program de activitati precise.
Ocupatii si preocupari noi
Ganditi-va din vreme la alegerea unor preocupari pe care, din moment ce sunteti mai libera, nimeni nu va impiedica sa le transformati in pasiuni. Inactivitatea este tot atat de nociva ca si surmenajul. Nu va fie teama sa alegeti o activitate care sa necesite un efort. In aceasta perioada din existenta ramaneti activa, construindu-va o viata placuta si plina de satisfactii noi.
Ce am putea face? Am dori sa desenam, sa face o colectie de timbre, sa dezlegam cuvinte incrucisate, sa lucram in lut, sa gradinarim, sa facem un sport, sa vizitam locuri noi etc., dar nu gasim timpul necesar. Englezii numesc aceste preocupari distractive “hobbies”, si in lumea intreaga medicii sunt de acord ca sunt foarte necesare pentru sanatatea fizica si psihica. Aceste mici masuri ne fac sa nu ne pierdem interesul pentru viata, sa suportam bine o perioada de inactivitate fortata de boala (o fractura, de pilda), o perioada de solitudine.
Din punct de vedere medical un hobby trebuie sa intruneasca doua calitati: sa nu fie exagerat de absorbante si sa nu necesite eforturi fizice mari. Un hobby sanatos pentru cei care au la indemana un petic de pamant este gradinaritul. Cred ca nu exista o satisfactie mai mare decat sa vedeti crescand si dezvoltandu-se florile si plantele pe care le-ati ingrijit singura. Variatia de gust si imaginatia pot merge la infinit. Cinematograful, televizorul, lectura, lucrul la calculator sunt activitati pasive fizic care pot ajuta persoanele care sufera de astenie, depresie, insomnii sa-si regaseasca echilibrul psihic.
Hobbies nu trebuie privite cu dispret, nu reprezinta timp pierdut. Nu gasiti timp ? Gasiti-l ! Milioane de oameni se deconecteaza printr-un hobby: unii colectioneaza ierburi sau gaze, altii modeleaza statui, altii calatoresc. Metoda “hobbies” este si instructiva. Ramane sa o utilizati sistematic pentru a avea valoarea unui tratament.
.ro
Foto: sxc.hu