Rautacisme

Horia Nasra se da pe brazda, e alexist

Horia Nasra nu e numai purtator de cuvant al PSD Cluj, ci si blogger, in fine, are dreptul la o viata profesionala in afara jobului de la partid. Probabil ca dupa textul publicat azi in ziarul Adevarul, la sectiunea Bloguri, vezi AICI, o sa mai aiba o calitate, anume aceea de somer. 

Intr-un editorial straniu, dar curajos, Horia Nasra vorbeste despre Liviu Alexa si despre felul ingenios in care a reusit jurnalistul sa impuna in scurt timp pe piata un nou produs editorial: Ziar de Cluj.

Ii multumim pentru cuvintele frumoase, dar si pentru obiectivitate, mai ales ca nici Nasra nu a scapat de criticile si ironiile ziarului nostru. Redam textul scris de Horia Nasra azi- dimineata: 

 

La început a fost cititul între noi: politicienii, pseudo-politicienii, ziariştii. Apoi bugetarii. Şi cred că lui Alexa i-a fost suficient pentru a analiza şi construi un schelet imaginar-psihologic al fricilor noastre, determinat de articole incipiente ce aveau ca sursă Facebook-ul, vestimentaţia, părerologia sau limbajul de lemn încă nedospit la Cluj. DE ACELASI AUTOR Cât valorează conştiinţa, domnule Andrei Pleşu? Simple trucuri ale minţii, o critică virulentă din care nu au scăpat nici PSDiştii, nici PNLiştii, nici PDLiştii nici parapantiştii PMP, în curtea partidelor politice s-a născut instituţia F5-ului folosit pe bune, nu butonat din nevoia de număr de vizite, apăsat de 3-4/zi ca vigilenţă la ceea ce ar putea scrie Alexa…

Frica unora faţă de Ziar de Cluj le-a provocat deschiderea şi implicit a pus umărul la crearea unei reţele de informaţii bine gândite şi preţios calibrate. Dacă la început a fost frica, ulterior a apărut şi colaborarea 🙂 Ştiţi în prestidigitaţie se spune că magia apare după ce trucul a luat sfârşit. La fel şi în presă. La nivel local/regional o astfel de abordare a jurnalismului este unică. Oricât s-ar scărpina unii şi ar zbiera că Alexa este în afara deontologiei, supărarea vine de la faptul că unora le lipsesc informaţiile, pragmatismul şi magia. 

„Magia înseamnă să stabiliţi o relaţie cu o persoană, o relaţie care să vă permită să o manipulaţi cu abilitate şi naturaleţe, astfel încât ea să experimenteze un eveniment ca fiind magic. Această experienţă stârneşte de obicei o uimire copilărească dar nu este altceva decât o poveste pentru adulţi. Ea există numai în mintea spectatorilor şi chiar dacă existenţa ei se datorează abilităţii voastre de a le induce această stare, magia nu se poate defini ca suma acestor abilităţi. Ea îşi are sălaşul în trăirea spectatorilor, nu o puteţi găsi în metodele folosite de un magician sau de altul, de aici vine şi importanţa majoră a modului de prezentare” – Derren Brown.

 

Ziar de Cluj a devenit pentru lumea „bună din oraş” un fel de sperietoare precum vorbitul la telefon, care fie vorba între noi, a ajuns să îngrozească până şi femeile de servici din instituţiile locale. O sperietoare construită de noi şi de acţiunile noastre. Dacă în 24 de ore te poate face şi mare şi mic, „zburdalnicul” Alexa poate fi şi constant în critică, ciclică, cinică sau veridică în funcţie de percepţiile receptorului şi sigur nivelul educaţiei.

Am colegi şi prieteni care se simt nedreptăţiţi de opiniile lui Alexa, ale Elzei, ale Adinei şi unora le-am dat dreptate. M-a enervat să văd cum soţii, soţi, fii, fiice au suferit datorită probabilităţilor penale enunţate. Sunt zvonuri şi bârfe care lasă răni adânci în timp şi care nu se vindecă doar prin simplul: „Asta e. Ţi-ai asumat dacă eşti persoană publică!”. Însă există şi multe adevăruri publicate, fără vreo vină a jurnalistului că subiectul nu şi-a gestionat la momentul respectiv mica ridiculitate. Toţi o păţim! Nu? Ziar de Cluj nu a băgat pe nimeni în puşcărie şi nici nu a fabricat state de plată sau greşeli în comunicare, ci doar le-a identificat, prezentat, ironizat.

 

Pariul lui Alexa

Liviu Alexa şi-a câştigat propriul pariu în oraşul dintre cele două OMV-uri. Dimineaţa îl citesc la cafea judecători, procurori, politicieni, oameni grei din business, medici, profesori universitari, arhitecţi, actori sau hipsteri fiind curioşi pe cine a mai mâzgălit jurnalistul, uneori cu satisfacţie afişându-şi ironic la colţul gurii zâmbetul mefistofelic, însă oarecum temători de frica timeline-ului personal.

 

„Articolele noastre sunt citite deja zilnic de către cei ce conteaza în Cluj-Napoca, mai mult, sunt căutate pentru subiectele diferite şi pentru abordare. Vă promit că nu ne vom opri aici, aşteptăm încă două persoane în echipă, vom fi şi mai interesanţi. Cei ce credeau că nu o să mai pot face vreo brânză în presă s-au înşelat” – paria ziaristul încă 3 aprilie 2013, în Liviu Alexa.ro  

 

Dacă Ziar de Cluj a devenit treptat un soi de ADLAND al lumii bune din centrul Clujului, Alexa s-a transformat încet într-un Oka. Yasumichi Oka. Amândoi, în lumile lor din centre diferite, Tokio, respectiv Cluj au fost dispuşi să-şi asume riscuri şi căi neumblate în domeniile lor. În 1989 pentru Honda, Oka crea un clip care zdrobea publicitatea din ţara soarelui răsare.

După citynews.ro, NCN şi alte câteva proiecte, în 2014, Ziar de Cluj îmi aminteşte de plecare lui Oka de la Dentsu, în 1999, cu cei trei magicieni din echipa sa de creaţie pentru a pune baza unui proiect nou, într-o clădire discretă din Omotesando, aproape de cubul Rubik din sticlă care este magazinul Prada…  pentru a cuceri piaţa. La Cluj a început lângă Chios şi Parcul Central.

Lumea veche se schimbă…

Şi ştiu că unii mă vor înjura de mama focului dar atunci când treptat ţi-ai îmbunătăţit rezoluţia de la 640×480 la 1920×1080 chiar şi în presă, succesul tău, celorlalţi, cu siguranţă doare…

Alexa nu minează cu microfoane casele noastre ci reuşeşte să citească şi să cointereseze cu succes caracterele,  transformându-se într-un reper mnemonic al cetăţii noastre, care ştie să administreze cu succes informaţiile memoriei colective. Şi da dragi prieteni, pentru această reţetă de a face presă, ceva un pic mai updatată decât modul în care se face uneori politica, la Cluj-Napoca, Jos Pălăria, amintindu-vă  totuşi cu serenitate, că un laudatio oricât de inteligent, precaut ar fi scris, nu ne fereşte de gustul… spermei”. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *