In aceste zile, la Cluj se lucreaza la “The History of Love”, un film a lui Radu Mihaileanu care va face senzatie. E prima productie de amploare care se filmeaza aici, insa orasul a fost in decurs de un secol decor pentru cele mai variate productii, de la filmele de epoca ale lui Michael Curtiz si Jeno Janovics la Pistruiatul, la Gaudeamus Igitur din anii comunsimului, pana la mai actualele Chuck Norris vs Communism, Superman, Spiderman sau Batman ori controversatul documentar “Vin romanii”. Clujul are in acest moment un potential foarte mare ca locatie de filmare si nu e greu de promovat ca atare, crede regizorul si producatorul Tudor Giurgiu.
Recent, la Cluj s-au blocat strazi pe timpul noptii pentru filmarile la “Chuck Norris vs Communism”. Productia si-a propus sa redea povestea omului care a transformat difuzarea de filme din Occident prin casete piratate pe care toata Romania le urmarea apoi clandestin este reconstituita intr-un lungmetraj care se filmeaza in aceste zile la Cluj. Intre eroii prezentati se afla si Irina Margareta Nistor, mai exact felul in care vocea ei a devenit un simbol al libertatii. S-a lucrat cu o echipa impresionanta, formata din cateva zeci de oameni din Romania, Ungaria si Anglia. Realizarea productiei a inceput in urma cu trei ani. Primele filmari s-au facut in cartierul Gruia, in 21 iulie.
„Ideea s-a nascut la Londra, cu cativa ani in urma, la un festival de film, cand am cunoscut-o pe Irina Margareta Nistor. Mi-am dat seama cat de interesant ar putea fi un film pe tema fenomenului casetelor video din Romania anilor ’80”, a declarat aceasta.
Cativa dintre actorii din distributie sunt din Cluj-Napoca. Intre acestia se numara Dan Chiorean, Valentin Oncu, Anca Chis sau Cristian Pascariu. Mai joaca artisti din Targu Mures si Bucuresti.
„Mi se pare o idee ingenioasa si flatanta, m-am bucurat cand mi s-a propus participarea la acest film. Spre deosebire de alte filme care s-au oprit pe acest subiect, acesta mi se pare extraordinar. Eu am participat cu niste interviuri in care am incercat sa imi amintesc pe cat posibil ce s-a intamplat atunci, cum era atunci cand dublam filme pe casete video. I-am ajutat si cu recomandarea unor oameni care aveau ceva de relatat in acest context”, declara Irina Margareta Nistor, pentru Ziar de Cluj.
Protagonista filmului s-a aratat incantata ca filmarile se fac la Cluj, in orasul in care a poposit de atatea ori, mai ales la Festivalul International de Film Transilvania (TIFF).
„Asociez Clujul unor vacante repetitive, in cel mai bun sens al cuvantului. Prima data l-am vizitat in adolescenta, in drum spre o mica vacanta la Belis si am poposit la un hotel vechi din oras care apoi a fost elogiat de criticul de film David Robinson, pentru aerul lui comunist. Am mai participat la Cluj la campanii ale fundatiilor Soros si Vodafone si de fiecare data mi se pare cinematografic”, a mai spus cea mai cunoscuta voce a Romaniei anilor ’80.
S-a inchis circulatia pe strada Dacia si pe strada Albert Einstein, C.A. Rosetti (de la intersectia C.A. Rosetti – Eremia Grigorescu si pana la intersectia C.A. Rosetti -Vanatorului) si Rahovei.
Tot la Cluj s-a filmat si scurtmetrajul „Superman, Spiderman sau Batman”, in regia lui Tudor Giurgiu, povestea lui Aron, un baietel de cinci ani, care, impreuna cu tatal sau acoperit de griji, porneste intr-o dimineata pe un drum la capatul caruia doreste, asemenea eroilor din benzile desenate, sa-si salveze mama bolnava.
“Am filmat undeva la capatul strazii Brancusi, zona Borhanci si in satul Gheorgheni, plus intr-un troleibuz prin oras. Am facut si o reclama in primavara asta, filmata la Micesti, un sat situat intre Cluj si Turda”, a precizat regizorul, pentru Ziar de Cluj.
O productie filmata recent la Cluj a fost documentarul „Vin Romanii” de data aceasta la Pata Rat, a starnit si controverse aprige, cu o poveste trista si imagini socante de la groapa de gunoi a orasului.
Si faimosul film “Pistruiatul” a fost turnat la Cluj, dar si la Oradea. Apar in poveste imagini de pe Canalul Morii si de pe strada Ciocarliei. Conceput initial ca serial de televiziune, cu 10 episoade a cate 30 de minute, si apoi transformat in lungmetraj, „Pistruiatul” a fost filmat in mare parte la cele doua orase. La vremea aceea, „Pistruiatul” concura cu seria „Brigada Diverse” la audienta. Casa pistruiatului pe strada Ciocarliei, in apropiere de fabrica de caramida a carui „proprietar” devine in schimbul a 17 bile de joc.
La Cluj s-a turnat si un film cu liceeni, numit “Gaudeamus igitur” care ii are in distributie pe Ligia Moga, Ana Szelles sau pe regretatul Stefan Iordache. Intre altele, actiunea se desfasoara si pe strada Clinicilor. Potrivit ziuadecj.ro, filmul a obtinut Premiul I la Festivalul international al filmului pentru copii si tineret de la Gotwaldow – 1965 si Marele premiu „Delfinul de aur” la Festivalul international al filmului educativ pentru tineret de la Teheran – 1965.
Clujul avea o activitate cinematografica frenetica in urma cu aproximativ 100 de ani in urma, cand in zona noastra apareau case de productie cinematografica, mai ales la Cluj, cum ar fi Proja, Corvin sau Transylvania, unde a desfasurat o bogata activitate regizorul, producatorul, scenaristul si actorul Janovics Jeno, pionier al cinematografiei din Ungaria si Romania.
Janovics a contribuit la realizarea, in Cluj, a peste 60 de lungmetraje de fictiune, dintre care 32 au fost regizate chiar de el. Unul dintre titlurile filmografiei lui, „Manzul sarg” (Janovics este scenarist si coproducator, iar regia este semnata de Felix Vanhyl, 1913), reprezinta “filmul de reper al cinematografiei transilvane”.
In 7 mai 1915, clujenii luau parte la premiera filmului „Bank Ban”, de Kertesz Mihaly (Michael Curtiz), autorul memorabilului Casablanca (1943), pentru care a obtinut premiul Oscar. Regizorul a fost activ pe platouri si dupa Marea Unire. Tot la Cluj, in vara lui 1912 se filma scheciul cinematografic „Cox si box”, filmat la Cluj, in vara anului 1912, o pelicula in care jucau Ilonka si Gyula Hagh. Tot in urma cu un secol s-a imortalizat aici „Dragostea unei apase”, in regia lui Elemer Hetenyi, la fabrica de caramida, pe malul Somesului, la Piata Centrala – la farmacia „Biro”, la restaurantul New York, la cafeneaua „Thalia” sau in fata palatului Banffy.
In ultimii ani, la Cluj s-au mai filmat diverse secvente pentru filme documentare, artistice, reclame si videoclipuri. Salina Turda este preferata pentru acestea din urma.
Potentialul Clujului ca locatie pentru filmari nu e deloc de neglijat.
“Oferta de locuri e generoasa, dar trebuie ca oamenii din industria de film si publicitate sa si stie de asta. Unul din punctele proiectului regional cu fonduri europene era sa se faca si o promovare, sa scoatem niste materiale care sa promoveze nu oferte turistice, ci locatii efective care se pot folosi de echipele de filmare. Asta e simplu: daca te duci o data pe an la Berlin, la un targ mare de film, poti sa iti prezinti oferta. Poti sa dai un cocktail, le explici oamenilor despre ce e vorba, faptul ca ai un oras si un judet cu relief variat, cladiri istorice, strazi care se pot amenaja. De promovat e simplu, ii faci direct mailing la producator romani care fac treaba asta. Pe multi ii sperie probabil distanta, dar putini vad, putini inteleg ca, dupa mine, Clujul e inca foarte prietenos in ceea ce priveste suportul autoritatilor, al faptului ca poti sa contezi pe un sprijin de la pompieri, de la Compania de Apa Somes, poti sa inchizi strazi. E mai simplu de facut decat in alte orase. Totul e sa existe o formula integrata de promovare”, a precizat Giurgiu.
Un alt detaliu important este resursa umana prezenta la Cluj in acest context.
“Ceea ce nu avem inca e Cluj este forta de munca calificata pe meserii foarte specializate pe tehnica. Asta se va forma in timp. In rest, ai actori, ai oameni care au jucat in filme. De posibil, e posibil”, a apreciat producatorul clujean.
