Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, conform unei analize a companiei de cercetare de piaţă GfK. Dar în niciun caz nu se poate vorbi de uniformitate pe teritoriul României.
Suma este cu 50% mai mică decât media europeană, însă doar la nivel de medie naţională. Analizată în profunzime, harta puterii de cumpărare din România spune o altă poveste. Concret, doar zece judeţe, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de judeţe.
Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara şi Cluj sunt zonele unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media naţională, ajungând aproape dublă (plus 86%) în cazul Capitalei. E adevărat, însă, că acestea sunt și orașele cu cele mai multe și mai bănoase joburi scoase la concurs. Numai joburile din Cluj Napoca sunt peste 2.500 la număr și zilnic apar noi oferte. La fel stau lucrurile și în Capitală sau Timișoara.
Urmează în topul județelor cu putere mare de cumpărare (în România) Argeş, Arad şi Alba, unde locuitorii câştigă în medie cu 4-12% mai mult decât cei 7.500 de euro anual.
„Plutonul“ judeţelor dezvoltate este închis de Prahova şi Constanţa, unde veniturile oamenilor sunt apropiate de medie (plus/ minus 4%).
Județele cu cea mai mică putere de cumpărare
Toate celelalte judeţe, însă, în total circa 30, sunt mai sărace, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puţin 20% sub media naţională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media naţională.
Sunt sărace în special județele din zona Moldovei şi Bărăganul – în special sud-estul ţării -, arată același raport al companiei de cercetare de piaţă GfK.
Europenii cu cea mai mare putere de cumpărare
Per total, România se află pe locul 31 din cele 42 de ţări incluse în clasamentul european.
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2021 a fost de 15.055 euro. Cu toate acestea, venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de ţări incluse în studiu variază semnificativ: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova şi Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori ale puterii medii de cumpărare.
Menționăm că studiul a fost realizat înainte de izbucnirea războiului Rusia – Ucraina.
Astfel, liechtensteinienii au o sumă medie disponibilă pentru cheltuieli şi economii de peste 34 de ori mai mare în comparaţie cu ucrainenii.
Ca şi în anul precedent, Liechtenstein ocupă din nou primul loc în clasament, cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 64.629 euro. Aceasta este de 4,3 ori mai mare decât media europeană.
Elveţia şi Luxemburg completează primele trei locuri în clasamentul puterii de cumpărare, la fel ca şi anul trecut. Elveţienii au la dispoziţie 40.739 de euro pe cap de locuitor – de 2,7 ori media europeană – în timp ce luxemburghezii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 35.096 de euro, ceea ce înseamnă de peste 2,3 ori media europeană.
În general, 16 dintre cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care la 14.709 euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană.
Ucraina ocupă ultimul loc printre ţările incluse în studiu, cu cea mai mică putere de cumpărare, locuitorii țării având la dispoziţie doar 1.892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puţin de 13% din media europeană.
La fel ca România, Franţa şi Polonia au un decalaj substanţial între bogaţi şi săraci.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul citat de Agerpres indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro şi ca indice (index).
Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia.
Calculele se efectuează pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.
Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentaţie, transport, utilităţi, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurare, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea şi achiziţiile consumatorilor.
Această hartă este una dinamică, iar în contextul în care inflaţia este principala problemă pentru economiile lumii în 2022, executivii şi analiştii vorbesc de o scădere a puterii de cumpărare.
În România, inflaţia este de aşteptat să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale.
„În 2021 consumul a crescut puternic, dar a existat o creştere a salariilor de peste 7%, cu o inflaţie undeva în zona de 6%. Astfel, majorările salariile au acoperit creşterile de preţ.
În 2022 însă, prognozele pentru inflaţie sunt undeva la 10%, iar aşteptările în zona de salarii vizează o creştere de 6%“, explica recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.
Astfel, e de așteptat ca românii să rămână cu mai puţini bani în buzunare până la finele anului, iar harta puterii de cumpărare să arate diferit. Același lucru (doar la o scară diferită) se va întâmpla și în restul Europei, mai spun unii analiști.