Gara din Cluj-Napoca a fost finalizată în anul 1870 şi, de atunci, este primul contact al turiştilor ce vin pe calea ferată cu oraşul din inima Transilvaniei. În 1944 a fost bombardată, însă şase ani mai târziu a fost reabilitată după planurile iniţiale.
Trenurile vin şi pleacă, unii călători se reîntorc, alţii nu. Dar gara, cu bune şi rele, rămâne tot acolo.
Unii cu mâinile în buzunar, alţii încărcaţi de bagaje, călătorii nu prea au timp să inspire şi să simtă în nări istoria locului. Sunt grăbiţi către legături sau destinaţiile din oraş.
Gara cea exotică, dar răcoroasă
Plantele exotice care oxigenează holul central şi sala de aşteptare dau un aer aparte locului. Un bătrânel îşi aşteaptă ginerele să îl ia. Până atunci, îşi odihneşte trupul ostenit pe o banca din lemn.
Înăuntru e răcoare, clădirea cu ziduri groase şi plăci de marmură nu lasă să se simtă că dincolo de uşi e caniculă.
Mai zăbovim puţin înăuntru. E rost de cultură.
Călătorii amatori de lectură nu mai trebuie să îşi care şi volumele după ei. În incinta gării a fost montat un automat de cărţi. Preţurile sunt bune de la foarte mici, la rezonabile, între 5 şi 35 de lei, titlurile foarte diverse. În fond, timpul petrecut citind este oricum câştigat. Şi dacă citeşti o carte proastă, tot ai de învăţat ceva. Şi nu doar turiştii pot folosi tonomatul, ci toţi cei care vor o carte.
Încărcaţi cu bagaje, sau nu, oamenii ies în faţă gării. Taxiuri, staţiile mijloacelor de transport în comun, magazine. Stilul eclectic nemulţumeşte şi, în acelaşi timp, satisface pe toată lumea.
În lateralul gării, o zona verde înfrumuseţează peisajul şi îi vitaminizează pe amatorii de fructe de sezon. Un corcoduş şi câţiva piersici sunt doldora de fructe.
Locomotivă a devenit obiectiv turistic. Oamenii o pozează, o postează pe reţelele de socializare şi… o murdăresc. Între sinele pe care e amplasată se află gunoaie, în faţă gunoaie, în lateral gunoaie.
Gara Mică, WC public
Gara mică era locul de unde plecau sau soseau mai ales navetiştii. Îi recunoşteai după mâinile muncite, ochii lipiţi de somn sau sandvişurile cu salam pe care le mâncau din mers. Acum, gara mică e WC public neamenajat. Bălţile de urină mută şi cel mai insensibil nas, iar fecalele împrăştiate transformă zona într-un focar de infecţie. Oamenii străzii mai ales sunt cei care folosesc spaţiul pe post de toaletă, utilizând chiar şi hârtie igienică. Clădirea e neutilizată, deşi s-ar putea uşor transformă, cu puţină bunăvoinţa şi o investiţie modică, a cărei prima etapă ar fi curăţenia.
Pasajul e ignorat
Deşi li s-a făcut pasaj, pietonii sunt obişnuiţi, că şi câinele lui Pavlov, să treacă tot prin acelaşi loc. Scrie pe tablă cu litere de tipar, că să priceapă tot clujeanul, că a fost desfiinţată trecerea de pietoni. Iar peste benzile care erau odată albe, au fost turnate fâşii de culoarea carosabilului. Alternativă e la câţiva metri. Pe sub şosea.
Unii cetăţeni îl ocolesc deoarece li se face rău chiar de la intrarre, şi riscă să verse, precum cei care şi-au lăsat deja pe trotuar conţinutul stomacului. Gunoaie nu prea sunt. Dar jeg e. Probabil curăţenia se face din doi în doi, cu ochii închişi, doar că să fie. Insectele, în schimb, preferă subteranul. Unele chiar decid să rămână.
Deşi e interzis accesul pe două roţi, pasajul e preferat doar de biciclişti.
Şi puţinii oameni per pedes care îl folosesc se gândesc, în primul rând, la siguranţă lor.
Piaţă Gării nu mai are piaţă
În faţă gării se află… piaţă gării. E mult prea mult spus piaţă, căci e o înşiruire de mese cu acoperiş, în lateralul unui spaţiu pe care sunt lăsate maşinile locatarilor din împrejurimi.
Astăzi, de exemplu, doar 3 vânzători erau în mică piaţă. Flori, lebenita şi câteva verdeţuri. Oamenii au fost mutaţi din fosta piaţă chiar vizavi de gara, însă nu prea au văd, şi nici diversitate.
Spaţiul în care şi-au vândut mărfurile ani la rând e acum ocupat de bănci, copaci şi … gunoaie. Un angajat al companiei de salubritate se străduie să adune ce au aruncat alţii.
„Hai vino iar în gara noastră mică” nu mai este o invitaţie tentantă, mai ales că oraşul nostru are şi aeroport. Care e doar mai respectat de utilizatorii săi.