Guvernul Orban voia să suspende până în martie 2021 retrocedările de imobile cu evaluarea făcută la zi, având ca motiv principal diferențele majore între grilele notariale la nivel județean. Până anul viitor, retrocedările urmau a fi făcute tot pe baza grilei notariale din 2013. Adică, la prețuri departe de realitatea pieței imobiliare a anului 2020.
Proiectul de ordonanță de urgență pregătit în acest scop ar fi trebuit aprobat în ședința de joia trecută a Guvernului, dar secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, a solicitat retragerea acestuia de pe ordinea de zi a ședinței întrucât Ministerul Justiției are o serie de observații de adus proiectului, scrie profit.ro.
O procedură de lucru specifică Guvernului Orban, în care nu știe stânga ce face dreapta și, prin urmare, nici cei care aplică legea, și nici cetățenii care suferă rigorile unor legi lipsite de claritate, de previzibilitate și de coerență.
Din 21 martie 2020, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor este obligată să emită deciziile de despăgubire în urma unor evaluări făcute prin grilele notariale valabile la zi, nu pe baza celor din 2013, cum a fost până acum. Totuși, până acum, comisia nu a emis nicio decizie potrivit noilor proceduri de evaluare, deoarece au fost sesizate „diferențe majore cu privire la criteriile utilizate la nivelul fiecărei camere notariale județene în elaborarea grilelor pentru anul 2020“, relevă un document al Guvernului.
Mai mult, grilele notariale din Alba, Cluj și Bihor au fost modificate și după martie 2020, deși erau realizate în decembrie 2019, pentru a fi aplicate în 2020. Specialiștii comisiei au mai calculat că, prin aplicarea noilor reguli de evaluare, aproximativ 20% dintre dosare vor avea valorile în scădere față de grila din 2013, folosită până acum.
Spre exemplu, la Cluj, pentru un teren de 500 metri pătrați, se utilizează valoarea de 1.740 lei/metru pătrat, în timp ce pentru un teren de 2.000 metri pătrați se utilizează valoarea de 1.260 lei/metru pătrat (cu 28% mai puțin pe metru pătrat), indiferent de categoria de folosință a terenului la data preluării.
Astfel, Guvernul propune suspendarea retrocedărilor după noile reguli de evaluare, până în martie 2021, perioadă în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România vor propune un set minimal de criterii care să fie utilizate unitar, la nivel național, la elaborarea grilelor notariale pentru anii următori.
Totuși, chiar și în retrocedările realizate pe baza grilei notariale din 2013 s-au constatat inechități în practică. În grilele pentru anul 2013, în 10 județe se aplică o singură valoare, în timp ce în 31 de județe și în municipiul București valorile sunt prezentate diferit. Din acest motiv, Guvernul a mai hotărât ca în situația în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria „curți – construcții”, iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosință, valoarea despăgubirilor se stabilește prin aplicarea unei reduceri de 50%.
Păstrarea grilei notariale din 2013 mai este justificată de Guvern și prin faptul că, dacă s-ar realiza modificări la grilele actuale, s-ar întârzia procesul de despăgubiri, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea impune sancțiuni statului român.
Ca ultim motiv este enumerat și faptul că Guvernul trebuie să poată distribui într-un mod previzibil resursele financiare pe fondul situației determinate de răspândirea virusului COVID-19.
Având la orizont o criză imobiliară de proporții, orice grilă notarială reprezintă acum o simplă convenție, ruptă de realitatea unei piețe în care prețurile, în viitorul apropiat și mediu, s-ar putea prăbuși, ar putea stagna sau ar putea crește, în mod imprevizibil. Este de remarcat faptul că, într-un domeniu în prezent volatil, în loc să pună ordine măcar printr-un cadru legislativ clar, guvernul Orban doar încurcă lucrurile și mai tare, prin proiecte de ordonanță propuse, apoi retrase, adică încropite pe genunchi și neaplicabile.