Încă un hop în calea modificărilor la Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, pentru care avocații clujeni au protestat în luna mai: Guvernul, prin premierul Dacian Cioloș, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pentru realizarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor articolului 35, alineatul 1 indice 1 și art.46 alin.4 indice 3 din forma trimisă de Camera Deputaților spre promulgare președintelui României.
Art. 35, alin. (1 indice 1 ) „Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.”
Extras din sesizarea Guvernului: ”În măsura în care anumite subiecte de drept sunt excluse, prin efectul unei dispoziții legale adoptate în considerarea lor și aplicabile numai în ceea ce le privește, dispozițiile legale în cauză nesocotesc principiul constituțional potiviti căruia ”nimeni nu este mai presus de lege” (Decizia nr.536/2016 din 6 iulie 2016)
Apreciem că introducerea unor asemenea prevederi speciale este de natură a încălca principiul egalității în fața legii, în condițiile în care se creează o reglementare specială în materia luării măsurilor asiguratorii și a ridicării de documente.
După cum se cunoaște, dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală reglementează condițiile de luare a măsurilor asiguratorii, ale ridicării de obiecte și înscrisuri, inclusiv a celor car au caracter secret sau confidențial (art. 169 – art.171, art. 249- 256 din Codul de procedură penală), precum și ale confiscării (Art. 112-112 indice 1 din Codul penal), dispoziții aplicabile în prezent și avocaților.
Or, față de dispozițiile legale amintite, apare drept excesivă reglementarea exceptării de la aplicarea dispozițiilor privind ridicarea de înscrisuri care ar putea dovedi săvârșirea unei infracțiuni ori confiscare. ”
Art.46 (4 indice 3 ) ”Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:
1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;
3. cele prevăzute de art. 32 – 38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.”
În sesizarea trimisă la CCR se arată că: ”Completarea art. 6 cu alin. 4 indice 3 lasă nepedepsită conduita avocatului în cvasi-totalitatea situațiilor în care acesta are cunoștință despre săvârșirea unor infracțiuni intenționate (planificate).
Având în vedere că în Codul penal este prevăzută și sancționată infracțiunea de nedenunțare, precum și cauzele exoneratoare de răspundere, introducerea unor dispoziții speciale pentru avocați în privința denunțării infracțiunilor de care iau cunoștință în exercitarea profesiei nu se justifică, relementarea actuală fiind suficient de clară și cuprinzătoare”