Politica

Ghinea despre pseudo-PNRR-ul lui Boloș: ”Emil Boc flutură acum PDF-ul printat și spune că avea 2 miliarde de euro doar Clujul acolo. Dați câte 1 miliard, totuși, să ajungă la toată lumea!”

Scris de 898

Nu ne place USR (că are susținători la fel activiști și îndobitociți de activism, deși sunt tineri), nu ne place Cristian Ghinea. Dar când omul este aplicat, vorbește despre profesionism și demontează minciunile politicianiste ale pedeliștilor aciuați în PNL, îi susținem. Iar când vorbește despre ”irigațiile care au fost scoase din PNRR”, sau minciunile lui Emil Boc, despre cele 2 miliarde de euro pe care i le trecuse Boloș într-un PNRR care era de fapt o agendă electorală de campanie, ceva cu care să se laude baronii locali ai PNL, chiar îl credem că este vorba despre ”o comedie cu proști”. Ghinea demontează, cu argumente, minciunile despre PNRR. Haide să-l citim:

Motto: „Crede-mă că-i știu cât de proști sunt”, Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii, despre colegii săi de partid, în stenogramele DNA.

Am reușit să livrez un PNRR care a fost notat cu maxim de Comisia Europeană, în opt luni, din care două luni de consultări publice extinse. Am coordonat întreaga mașinărie a birocrației românești, 15 ministere implicate. Am reușit să țin coaliția PNL-USR-UDMR aliniată pe subiect, cu sute de ore de discuții și negocieri între noi. Pe lângă mii de ore de negocieri cu Comisia Europeană. 

Am reprezentat demn România și am reușit un proiect de țară potrivit pentru acest secol.

Am refuzat să comentez chestiuni din interiorul coaliției sau al guvernului, nu am răspuns la smulgeri de păr din interior cu miză pe termen scurt. Când a fost nevoie – și a fost nevoie – am acoperit prostia, dezorganizarea, lipsa de proiecte prin mai multă muncă a echipei de la MIPE, prin negocieri punctuale cu Comisia, pentru a câștiga timp de punere la punct a proiectului (aproape toate marile proiecte din PNRR au o perioadă de pregătire în interiorul implementării – chestiune atipică, pentru că prezumția regulamentului era că țările membre au proiecte mature, dar nu au bani pentru ele, ipoteză prea optimistă în cazul României).

Astăzi, fac o excepție de la această reținere. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații. De luni bune, se duce o campanie mincinoasă și stupidă pe acest subiect. Mincinoasă veți vedea de ce. Stupidă, pentru că, totuși, normal ar fi să negociem cu demnitate pentru proiectele de țară cu Comisia Europeană, nu să urcăm proștii la volan și să semnalizăm că avem proști la bord. Nu ne face bine.

Totuși, e prea mult. La TV a ajuns marotă, pentru că PNRR a primit laude și pentru că încep să se semneze contracte, ultima redută de PR negru e să repeți ca papagalul: irigații, irigații.

Când plouă prea mult sau plouă prea puțin, diverse persoane au păreri despre irigații și PNRR. Lasă, că oricum nu era niciun efect pe seceta de acum, că nu se făceau imediat, dar chiar dacă ar fi fost gata proiectul acum, conceptul lor era că ai apă suficientă să o risipești, deci fix pe secetă nu puteai să le folosești.

Am tăcut prea mult. Am tăcut, pentru că nivelul de amatorism de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și Ministerul Agriculturii era atât de mare încât, dacă aș fi vorbit, aș fi aruncat acea coaliție în aer.

Așa că am preferat să înghit zoaie, cu ochii pe minge: să avem PNRR aprobat.

Deci, povestea irigațiilor din PNRR, de la sursa primă. 

Părți din comentariile Comisiei au apărut parțial prin presă, scurse de Marcel Boloș la publicația de casă a PNL și interpretate aberant – la modul „Comisia respinge PNRR lui Ghinea”. Când nici nu era trimis, era partea de pregătire, făcută cu Comisia împreună. Partea pe irigații, care comenta propunerile lui Boloș, nu au scurs-o.

Cum „au ajuns” irigațiile în PNRR. 

De fapt, nu au fost niciodată. Cu trei zile înainte de alegeri, Marcel Boloș a lansat cu tam-tam un PDF lung cu o listă de dorințe. Acela nu era PNRR. Planul făcut conform regulamentului ar fi trebuit să aibă detalii despre costuri, calendar, impact de mediu obligatoriu, acoperirea recomandărilor de țară etc etc. Așa a ajuns PNRR final să aibă câteva zeci de mii de pagini. Ce a publicat Boloș cu trei zile înainte de alegerile parlamentare a fost un document electoral, nu fusese discutat niciodată cu oamenii de la Comisia Europeană, de credeau ăia că nu se întâmplă nimic în România.

Repet: acel PDF prezentat de Guvernul Orban nu a fost trimis Comisiei, nu era pe formatul din regulament, nu era PNRR, era o broșură electorală. 

Ca să vă faceți o idee. La Transporturi, Boloș a pus un buget de 9,2 miliarde de euro. A pus apoi o anexă la PDF numită „proiecte din portofoliul investițional”. Totalul acelor proiecte era de 16.3 miliarde de euro. Deci omul pune un buget de 9 miliarde de euro și apoi o anexă de 16 miliarde de euro. Proiecte din lista lui Moș Crăciun. Nu avem bani de ele și nici nu prea avem proiectele, de fapt, dar facem lista de dorințe ca să ne lăudăm cu ea în campanie.

Nici pentru cele 9 miliarde de euro, nici pentru cele 16 nu existau proiecte, costinguri, analize de mediu – era doar un tabel. Acel tabel a fost vândut de Boloș la baronii locali. Baronii ziceau în campanie: uite, avem finanțare la drumul expres X. Emil Boc flutură acum PDF-ul printat și spune că avea 2 miliarde de euro doar Clujul acolo. Dați câte 1 miliard, totuși, să ajungă la toată lumea!

Dacă vă vine greu să credeți, înțeleg perfect. Repet, ca să fie clară dimensiunea minciunii: buget calculat de 9 miliarde, anexă de 16 miliarde, să vadă baronul acolo că scrie de drumul lui. Evident, asta nu înseamnă că acea anexă din PDF a fost în vreun fel PNRR. 

Ceva similar a fost și cu irigațiile. Boloș a băgat în PDF: sisteme de irigații/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecări 1 miliard; lucrări de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protecție antigrindină 0,11 miliarde; împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde.

De unde a scos aceste cifre? Erau proiecte în spate, știam ce facem cu apa, unde o ducem, cât costă etc?

Erau pe naiba!

Boloș a decis el singur că aceste proiecte sunt verzi și trebuia ca 37% din PNRR să fie verde. Altfel nu era aprobat, așa e regulamentul. După ce pusese pe listă diverse fantezii de la baroni, fără nicio reformă, fără nicio logică – chestie care nu ar fi trecut de Comisie nici în 1.000 de ani, Boloș era cumva panicat că nu are proiecte verzi. Așa că a decis din burtă că irigațiile și desecările sunt verzi. Ori nu știa, ori nu conta că încadrarea se făcea pe o anexă la regulament, anexă unde irigațiile nu apăreau ca atare.

Poate iar vă vine greu să credeți că cineva poate fi atât de inept încât să lanseze un document public cu 6 miliarde pentru irigații/desecări/păduri și să nu știe sigur dacă pot fi încadrate ca verzi. E adevărat. 

Adică 20% din PNRR.

Ce credea Comisia Europeană?

Aveți la finalul acestui text originalul, în engleză, extins, fără nicio selecție.

Pe scurt:

Comentarii Comisia Europeană la secțiunea irigații ziceau că:

Investițiile dorite de Boloș erau puse sub titlul de măsuri de prevenție a schimbărilor climatice, dar în practică erau fix invers. Nu se spunea cum vor fi afectate rezervele de apă, prezumția fiind că sudul țării se deșertifică și asta e problema ce se cerea rezolvată. Dacă nu se întrevăd soluții ecologice (recomandate anterior de Comisie), nu se va aproba această investiție la analiza de mediu. În penultimul paragraf se spune explicit că aceste investiții nu pot fi încadrate ca 100% verzi, ar putea fi la categoria 40% verzi (deci doar 4 din 10 euro puteau conta la pragul general de verde din PNRR), dar cu condiția de a avea analize detaliate despre impactul pe resursele de apă, ceea ce tocmai scriseseră mai sus că nu existau.

Pe scurt, Boloș a pus din burtă o sumă uriașă plecând de la ideea că așa rezolvă pragul de verde și neavând niciun proiect în spate, altul decât niște hărți din anii 1970 (nu exagerez, nu fac mișto, erau anexă la PDF, hărți cu carioaca: uite pe aici vrem să facem niște canale). 

În discuții interminabile pe care le organizam cu Comisia și cu ANIF / Ministerul Agriculturii, ni se spune repetat:

• nu putem accepta ideea că voi faceți canale unde împingeți apa la deal, consumând energie, unde jumătate din apă se evaporă pe drum și în condițiile în care
• nu există nicio analiză despre resursa de apă (vom avea prima analiză: cadastrul apelor este finanțat din PNRR, la Ministerul Mediului)
• nu avem pe ce să facem analiza DNSH pentru că nu există un proiect clar, doar hărți

Oamenii de la ANIF și de la Ministerul Agriculturii erau într-un film tot din 1970, altceva decât uriașe canale deschise nu concepeau. Asta au învățat ei pe vremuri la facultatea de agronomie – canale mari, ca și când apa e nelimitată și energia gratis. Stil sovietic.

Mi se tot spune acum că, uite, Cehia și Portugalia au irigații în PNRR. Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri. E tot irigație, dar e totuși altceva.

Experiența mea cu ANIF și Ministerul Agriculturii a fost horror. În coaliție eram tocat că e musai să fie irigații. Dar care irigații? Dați-mi proiectul și îl negociez. Ah, în acest punct ne blocam mereu. Să fie irigațiile? Care irigații? Comedie curată.

În afară de hărți vechi, nu exista nimic. Și momentul care a pus capac a fost următorul: am redus bugetul la 2 miliarde de euro, în speranța că măcar pentru atât vom avea proiecte concrete și costinguri clare. Am dat termen două săptămâni să refacă la 2 miliarde (ceea ce oricum ar fi fost de 30 de ori bugetul anual al ANIF și de 10 ori mai mult decât a alocat Ministerul Agriculturii pentru irigații din fondurile europene pe care le gestionează el direct din 2007 încoace – ei bine, da, oameni care nu sunt capabili să întrețină sisteme deja existente și au bugete de zeci de milioane de lei anual brusc voiau 6 miliarde de euro).

Am primit înapoi: tot hărți și niște nume de localități. Cum era prima dată când primeam costinguri concrete, ne-am uitat cu atenție în ele. Erau costuri standarde pe kilometru de canal deschis (deși Comisia spusese că nu va accepta acel gen de canale) plus sedii județene pentru ANIF și minister și mașini 4×4 pentru toate filialele județene ANIF (deși prin regulamentul european era interzis să cumperi mașini non-electrice, ceea ce fuseseră informați). Cu alte cuvinte, oamenii noștri de la Agricultură habar nu aveau pe unde vor să facă irigații, doar hărți făcute pe vremuri, dar știau cert că vor sedii și mașini șmechere.

A fost momentul în care am zis în coaliție și guvern că eu nu pot face mai mult pentru irigații și că trebuie să oprim comedia ca să putem totuși trimite PNRR – toate celelalte componente stăteau în loc pentru că, în funcție de ce decideam cu aceste 2 miliarde, mutam sau ajustam altele.

În acest timp, ministrul Agriculturii Oros (PNL) spunea prin presă că problema cu irigațiile e la MIPE, că e treaba noastră să le dregem. Atunci am bătut cu pumnul în masă și i-am spus să negocieze el direct cu Comisia (penibil pentru România, dar nu știu ce puteam face altceva) și are două săptămâni să îi convingă, apoi mergem mai departe.

Filme cu oglinzi

A avut o videoconferință cu Comisia în care le-a pus un film cu niște canale. La fel de mari și deschise, doar că în imagini se vedeau niște panouri solare peste ele. Evident, dacă problema e că apa se evaporă, nu se rezolvă dacă pui panouri solare peste, eventual poți produce energie, dar nu e clar de ce te-ai complica astfel pentru a produce energie fără să rezolvi problema.

Ăia nu înțelegeau de ce se uită la un film când ei așteptau detalii despre proiectele care trebuiau să fie pe standardele de mediu, ministrul cu engleza beteagă dădea din mâini și traducătorul era depășit. Întrevederea a fost întreruptă de Comisie brutal și complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat că imaginile nici nu erau reale, erau făcute pe calculator de niște studenți din California pentru un proiect de facultate, deci nu se apucaseră nici ei să pună panouri peste canale. Totul era o confuzie de care acum pot să râd, dar atunci aveam un fel de resemnare: csf ncsf. Ne descurcăm cu ce avem.

Am tăcut și am explicat mai departe public, pe ton serios, că există o distanță de așteptări între ce crede ANIF că vrea să facă și ce crede Comisia Europeană că poate finanța.

Din cele 6 miliarde de euro ale lui Boloș, a rămas partea pentru păduri. Pe care am crescut-o la un miliard de euro. Era și angajament electoral al USR de a crea un fond de împăduriri. Și sunt foarte mândru de asta. Am spus că vom face asta în campanie. Da, știam ce se poate finanța, că asta făceam la Parlamentul European înainte să vin ministru. Am promis fix ce știam că se poate finanța, am dus proiectul lin la finanțate. 200 de milioane de euro pentru combatere tăierii ilegale, 800 de milioane de euro pentru păduri noi. Culmea, cu Ministerul Mediului și cu piedici de la Ministerul Agriculturii, că dacă e cu pomi nu îi interesează. Și nici aici nu glumesc, pot scrie alt episod dacă mă pornesc cu amintiri despre PNRR.

În acest an, Ministerul Mediului (care e mult mai profi decât cel al Agriculturii) are de plivit legislația, se va schimba codul silvic și la anul va demara marele plan de împăduriri. Va fi și măsură antisecetă benefică pentru agricultură de fapt: pădurile noi merg cu preponderență în zonele cu risc de deșertificare, iar pădurea și perdeaua forestieră rețin umiditatea în sol. Cumva similar au picat și investițiile în desecare. Pentru că oamenii din sistem vor să sece niște bălți, pe când tendința europeană modernă (și eligibilă pe regulament) este să te întorci la zonele umede naturale ca protecție a habitatului.

Pe fond, avem un conflict generațional: niște oameni care au învățat că irigații înseamnă să plimbi apa la deal cu pompe pe motorină și să pierzi jumătate pe parcurs, că apa e gratis și motorina e ieftină. Erau pe vremea lor. Nu mai sunt. La asta se adaugă multă minciună.

Ministrul Agriculturii PSD, cel citat în motto, nu a reușit să pună irigațiile astea în Planul Național Startegic, un PNRR dedicat doar agriculturii, care este în pom în acest moment. Azi, secretarul general PSD, patronul lui Chesnoiu și un tip care are moșii cât jumătate din județul Olt, ca tot omul angajat la stat și la PSD, amenință că va arăta el cum e cu USR și irigații. Ia, zi, jupâne Stănescu, cum e?

Am simțit nevoia acestor clarificări. E penibil pentru România. Am făcut tot ce am putut pentru agricultură în PNRR. Vom avea împăduriri multe. În plus, vom reface din PNRR TOATE liceele agricole din România.

Sunt absolut convins că nu vom avea irigații cu fonduri europene până nu vom schimba complet conceptul  – metode ecologice și digitale, care să nu consume apa și energia. Sunt la fel de convins că nu vom avea infrastructură agricolă demnă de acest secol până nu vom desființa pur și simplu ANIF și o vom reînființa ca instituție serioasă, ca echipă de management.

În mai 2022, Marcel Boloș proclama nici mai mult nici mai puțin decât că ”readucerea” irigațiilor în PNRR e un obiectiv de țară. Suntem în iulie 2022 și ministru Boloș nu a făcut absolut nimic pentru a introduce irigațiile în PNRR. Zero acțiune, zero email, zero mesaj spre Comisia Europeană: dragă Comisie, hai să…

Toată discuția asta este doar pe gură, la TV, bla bla isteric fără rezultat, fără urmare. PNRR real a început implementarea și veți vedea România plină de plăcuțe cu acest acronim: finanțat din PNRR… Obiectivul real de țară este să reușim implementarea.

Un obiectiv de țară mai modest ar fi și să nu mai fim penibili. Abia aștept să ceară Boloș irigațiile în PNRR. Marcele, te provoc să începi discuția. Curaj!

Mai jos găsiți comentariile Comisiei. Sunt tehnice. Cine știe regulamentele europene înțelege de unde am pornit.

Cât despre omul de la ale cărui minciuni a pornit toată nebunia asta: Marcele, am tăcut destul. Va urma.

Comentarii Comisia Europeană la secțiunea irigații:

Reform 2 – Increasing the adaptation of land improvement infrastructure and active interventions in the atmosphere to climate change in order to prevent and manage climate-related risks, as well as increasing the capacity to respond to conditions for efficient use and protection of water sources

• We note that Reform 2, in particular irrigation infrastructure, addresses important national issues such as desertification and land abandonment. We do however note that the draft component envisages investments both in modernising existing irrigation infrastructure and the set-up of infrastructure in new areas. This latter type of investments is grey infrastructure and is not considering mitigation measures or nature based solutions. In our exchanges last December on the climate change component, we provided a lot of examples of what could be considered in terms of green infrastructure and nature-based solutions, and we would like to know whether RO is planning to consider including any such measures?
• When assessing irrigation measures we need to be able to verify whether and how the status of the concerned water bodies will be affected. New irrigation and/or expansion of existing irrigation systems (including through increased use of water, i.e. not only physical expansion), even via more efficient methods, would not meet the DNSH requirements if the concerned water bodies (surface or ground waters) are already or projected to be of less than good status. Alternative measures that offer better climate adaptation should be encouraged.
• Particular caution is needed in Natura 2000 sites, and where habitats, animal and plant species protected under the EU Habitats and Birds Directives may be affected by pressures from irrigation expansion. From the limited information provided in the draft component, we cannot assess this as there is no information provided on the concrete projects RO envisages. This is also not clear from the DNSH assessment provided in the annex.
• Furthermore, we would also need more detailed explanation on the technology and practices you plan to implement. We refer here to energy efficient technology you plan to use, more efficient irrigation technology, sustainable agricultural practices you mention, without specifying what they are. Also, we would need information on the expected energy and water savings these technologies/methods would bring as well as the methodology used to calculate them. This is important to verify, especially for the DNSH.
• To address water shortages, one possibility is to rely on safe re-use of reclaimed water when feasible. Does RO consider including such measures in its irrigation system?
• Where the status of water bodies is good, in the relevant river basin management plan, and will remain so under the plausible range of projected climate change scenarios, and where the activity involves water abstraction, a permit for water abstraction must be granted by the relevant authority, specifying conditions to avoid deterioration and ensure that affected water bodies remain in good quantitative status (in case of groundwater) or good ecological status or potential (in case of surface water) at the latest by 2027, in accordance with the requirements of article 4 of the Water Framework Directive 2000/60/EC.
• As regards extension and development of infrastructure to combat hail falls and increase rainfall, we find it doubtful as climate adaptation method and we note the absence of assessment of the impact of the measure on neighbouring regions, possible side effects (floods or drought). Also for the DNSH the provided assessment as regards pollution is very superficial.
• Tagging: we welcome RO attempt to provide tagging for these measures. Please note that when choosing a specific intervention field, you have to provide a short justification for your specific choice. As regards irrigation measures, please note that the irrigation measure could qualify as an intervention field 040 (“Water management and water resource conservation (including river basin management, specific climate change adaptation measures, reuse, leakage reduction)” with a climate change coefficient of 40%) in Annex IIA of RRF Regulation if the main part of the irrigation measure contributes to a limited extent to improving resilience to climate change impacts in the short term by enhancing irrigation efficiency, without increasing water abstraction. This positive contribution is possible only in so far as the current and projected state of the water bodies affected are in a good state and protected habitats and species are not negatively affected. If climate adaptation measures would clearly dominate the package of measures (so that it would no longer be about irrigation only), they could be assigned to intervention field 037 (“Adaptation to climate change measures and prevention and management of climate related risks: others, e.g. storms and drought (including awareness raising, civil protection and disaster management systems, infrastructures and ecosystem based approaches”) instead, with a 100% climate coefficient. Promotion of sustainable agricultural practices (e.g. better matching crop selection to local conditions) and natural water retention measures, would for example qualify as such measures. For the whole measure to qualify under 037, such measures however would need to be predominant, or at least sufficiently convincing in size, scale and detail.
• State aid: investment aids to connect farms to general networks are governed by Article 14 (for SMEs active in the primary production of agricultural products) or 17 (for SMEs processing/marketing agricultural products) of the ABER, or by subsection 1.1.1.1 (for large companies active in the primary production of agricultural products) or 1.1.1.4 (for large companies processing/marketing agricultural products) of the AGRI Guidelines. No aid can be granted for drainage works under the ABER and the AGRI Guidelines. For drainage, the de minimis regulations must be used (R. 1408/2013 for primary production companies and R. 1407/2013 for processing/marketing companies. Aid for protection against adverse weather conditions (for example hail) is also investment aid governed by Article 14 of the ABER or subsection 1.1.1.1 of the AGRI Guidelines if the investment is carried out at the level of the farm. In the forestry sector investment aid is governed by section 2.1.5 or 2.1.6 of the AGRI Guidelines and aid to prevent damage from adverse weather conditions is governed by section 2.1.3 of the AGRI Guidelines. For undertakings in the fishery/aquaculture sector, specific provisions for investments in favour of SMEs exist in Regulation 1388/2014 (the FIBER) and aid for large undertakings would have to be notified under the Fishery Guidelines.

sursa: digi24



ULTIMA ORĂ

  • Acum 1 hour PubliNews
    „‘Tis the season to be ECO”: Eco-friendly workshops din hârtie reciclată pentru copii, la Iulius Mall Cluj
  • Acum 3 hours In vizor
    ”CLUJUL VERDE” PUTE DE GUNOAIE ÎNGROPATE. Cum s-a făcut o ”românească” cu deșeurile îngropate în Parcul Feroviarilor: o parte au fost scoase de ochii lumii, ce-a rămas s-a amestecat cu pământul și a fost reintrodus în groapă
  • Acum 4 hours In vizor
    DRAGĂ ITM CLUJ, ia uitați-vă, cu mare atenție la această fotografie și comunicați-ne de ce, CONTRAR LEGII, Boc, Tarcea și Poruțiu nu poartă cască pe de protecție pe șantier? Ce măsuri intenționați să luați?
  • Acum 4 hours Sanatate
    E BUNĂ PRESA CÂND FACE PRESIUNI CĂ ÎNȚELEGE SUBIECTUL! Ziar de Cluj a scris despre cum Ministerul Sănătății a omis Clujul din circuitul centrelor de evaluare a copiilor cu viroze. Azi problema s-a rezolvat
  • Acum 5 hours Eveniment
    CRONICA UNUI ACCIDENT ANUNȚAT DE DIMINEAȚĂ: Mașină răsturnată pe drum Sf. Ioan. Salvarea, SMURD și descarcerarea, la fața locului
  • Acum 5 hours In vizor
    NU LA CLUJ, CI LA CRAIOVA, începe construcția unui spital regional în România
  • Acum 6 hours Vocea ta
    Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: ”Nimeni nu vrea România și Bulgaria în Spațiul Schengen”
  • Acum 6 hours In vizor
    DIGITALIZARE CU ABACUL: Ministerul Educației renunță la proiectul european Catalog electronic, cu o finanțare nerambursabilă aprobată încă din 2019, de peste 40 de milioane de euro – document
  • Acum 6 hours Straineze
    SĂ NU FIE LACRIMI DE CROCODIL! Ungaria, supărată după respingerea României și a Bulgariei: “Au muncit din greu! Ambele meritau!”
  • Acum 7 hours In vizor
    SE ÎNTÂMPLĂ LA CLUJ: HOȚII FURĂ, OAMENII MOR. Au scurtat metrul și au trasat șosea cu 4 bezni, deși era evident că n-au loc: DNA investighează toată povestea
  • Acum 7 hours Politica
    Emil Boc, după decizia Vienei care a blocat România în Schengen: “Austria este Rusia Uniunii Europene”. Să scoată cremwuștii din Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca!
  • Acum 8 hours Rautacisme
    Lăsăm și noi asta aici, poate verifică cineva, deși nici nouă nu ne vine să credem că domnul Marius Mînzat și-ar fi impus ginerele șef la Agro Transilvania
  • Acum 9 hours Politica
    Klaus Iohannis a fost găsit târziu pe pârtie de știrea cu Schengen. Privea cu atenție și îngrijorare valul de căldură care vine dinspre Est. Românii au decis: ”Klaus vinovat, pentru Schengen-ul ratat!”
Citește și...
Recomandările redacției
TOP CITITE