Generalul in rezerva Constantin Degeratu, fost Sef al Secției Operații în cadrul Comandamentului Armatei a IV-a “Transilvania” din Cluj-Napoca si fost sef al Marelui Stat Major al Armatei, a oferit recent, intr-un interviu luat de Cosmin Prelipceanu la Digi 24, o „traducere” proprie a situatiei din Ucraina, vorbind despre planurile lui Vladimir Putin despre care spune ca doreste „neutralizarea completă a Ucrainei”, adică „trimiterea în derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO”. Generalul in rezerva Degeratu este unul dintre cei mai important experti in strategie militara din Romania. El și-a desăvârșit pregătirea militară participând la diferite cursuri de pregătire organizate de NATO (Primul curs comun pentru ofițeri din cadrul NATO și fostele state membre ale Tratatului de la Varșovia – NATO Defence College din Roma (octombrie 1991), Cursul pentru generali și amirali – NATO Defence College din Roma (octombrie 1993).
Degeratu lanseaza o ipoteza socanta: aceea ca Romania ar putea sa fie vizata de un posibil ATAC „de test” al Rusiei, tocmai pentru ca, fizic, suntem cea mai accesibila tara: suntem invecinati si membri NATO. Va invitam sa cititi cu mare atentie urmatoarele randuri:
Reporter: O saptamana de pace pe hartie in Urcaina. Nu e o farsa?
Constantin Degeratu: Nu este o farsa, este chiar un efort major pentru a pune capat unei situatii extrem de grave, dar, sigur, din perspectiva cuiva favorabil si din perspectiva cuiva nefavorabil. Adica, putem sa o privim ca pe o infrangere a Ucainei si, deci, a Occidentului, dar nu o farsa, ci un efort de gestionare a acestei crize.
Reporter: De ce au fost de acord doamna Merkel si domnul Hollande?
Constantin Degeratu: Pentru ca nu au alta solutie. Sau nu exista o alta solutie la ora actuala. Uniunea Europeana si NATO nu sunt oregatite pentru o alta solutie, iar Ucraina nu este capabila sa obtina o alta solutie.
Reporter: Iar domnul Putin a mai obtinut ceva…
Constantin Degeratu: Da, a mai obtinut o victorie. Morala sigur! Politica sigur! In mare masura militara, si nu e niciun dubiu, si a obtinut, probabil, o pauza strategica pentru reorganizarea dispozitivului si pregatirea sau declansarea altor actiuni.
Reporter: Va este clar pana unde vrea sa mearga Vladimir Putin?
Constantin Degeratu: Din punct de vedere analitic, da: neutralizarea completa a Ucrainei. Adica sa scoata din cap ideea de NATO acestei tari – cam asa suna la Moscova obiectivul – si asta inseamna desfiintarea ideii de parteneriat, trimiterea in derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO. Acesta ar fi punctul doi. Punctul unu l-a realizat: extinderea fatadei la Marea Neagra – Crimeea, care este lucru rezolvat.
Punctul trei probabil ca este cel care ar urma: punerea in discutie a capacitatii de actiune potrivit Articolului cinci, adica probabil ca Rusia va incerca sa demonstreze ca Articolul cinci nu functioneaza, sau, oricum, nu functioneaza pentru toti si sigur nu functioneaza asa cum isi imagineaza unii.
Reporter: Adica ar umra o provocare, mai devreme sau mai tarziu?
Constantin Degeratu: O provocare in urma careia NATO sa nu poata sa actioneze, potrivit Articolului cinci, in timp util. Adica ocuparea unui teritoriu, a unei tari, sau locuirea unui teritoriu sau a unei tari.
Reporter: Presa, vorbind despre aceasta posibila provocare, a indicat tarile baltice. Sunteti de acord cu aceasta evaluare?
Constantin Degeratu: As putea spune ca m-au citat pe mine. In martie anul trecut, la o analiza de tipul asta, parea sigur ca, daca ar fi sa fie o astfel de provocare, ar fi Estonia, din punct de vedre al ocuparii unui teritoriu. Iar daca ar fi sa fie din punct de vedere al lovirii unui teritoriu, ar fi Romania.
Reporter: Ar fi Romania pentru ca?
Constantin Degeratu: Eu incerc sa inteleg cum gandesc planificatorii rusi. Si din aceasta perspectiva, acestea sunt posibilitatile. Nu e vorba de ocuparea teritoriului, pentru ca nu exista un motiv. Dar probabil ca o anumita chestiune care ar viza un teritoriu din Romania, lovirea lui, scoaterea de sub controlul fortelor guvernamentale romanesti, da.
Reporter: E Romania pregatita pentru o astfel de provocare?
Constantin Degeratu: Nu. Si prin Romania ma refer la poporul roman. Deci poporul roman nu este pregatit. Noi, romanii, nu suntem pregatiti.
Reporter: Ar mai fi timp?
Constantin Degeratu: Da, pentru pregatire ar mai fi putin timp. Putin, dar ar mai fi.
Reporter: Ce ar trebui sa se intample?
Constantin Degeratu: Sa intelegem in ce situatie suntem si sa facem ce se mai poate face.
Reporter: Cand vorbiti la plural, va referiti la noi de aici?
Constantin Degeratu: Noi, romanii. Atentie, nu as vrea sa par nici panicat, nici panicard. Poate gresesc si este visul meu cel mai mare sa gresesc. Dar, dupa cum sunt asezate pe tabla piesele si dupa cum s-au miscat pana acum, cam acestea ar fi miscarile urmatoare.
Reporter: Domnule general, spuneti asa: Rusia e interesata sa puna la incercare Articolul 5 si sa demonstreze ca nu poate functiona.
Constantin Degeratu: Initial, mi s-a parut ca sunt trei obiective strategice: una ar fi Crimeea, care era in afara discutiei. Pentru asta, Rusia era sa faca razboi cu Europa, cu toata lumea si asta este obtinut. Este un lucru care nici nu se mai pune in discutie. Acordul de la Nistru tocmai asta face: scoate din discutie problema Crimeei. E o problema rezolvata in afara Rusiei. De asta spun ca e o mare infrangere politica si militara a noastra, a Occidentului.
Obiectivul doi pe care am crezut eu ca l-au stabilit cei de la Moscova ar fi fost desfiintarea ideii de parteneriat, sau trimiterea in derizoriu. Parteneriatul a fost un instrument de securitate majora al NATO si al comunitatilor atlantice in ansamblu. Desfiintarea a inceput in 2009 cu Georgia. O tara partenera mica, intr-adevar, aflata intr-o situatie dificila a fost facuta pulbere de Rusia. In timpul asta, noi nu am reactionat in nici un fel. Acum, aceasta chestiune trebuie rezolvata la nivelul Ucrainei, deci Ucraina sa nu mai poata sa opteze pentru o varianta euro-atlantica, deci desfiintarea notiunii. Punctul trei – si trebuia sa fie un punct trei, pentru ca altminteri nu cred ca pornea aceasta agresiune ruseasca, cu probleme majore, este o actiune de mare amploare, pentru care si-a asumat riscul sanctiunilor, un salt enorm pentru Putin, un salt aproape in neant – acest lucru cred ca trebuia sa fie neutralizarea pe ansamblu a ideii de NATO si asta inseamna punerea in discutie a Articolului 5 si trimiterea lui intr-o zona de incertitudine majora. Poate face asta numai prin testarea reala a acestui mod de actiune. Testarea se poate face fie prin ocuparea unui teritoriu, a unei tari cum ar fi Estonia, ca e mica, in 48 de ore, in 24 sau 72, inainte ca NATO sa poata interveni, pentru ca e nevoie de intrunirea Consiliului Suprem, are nevoie de voturile tuturor tarilor membre, de constituirea gruparii de forta, transformarea deciziei politice in decizie militara, de pregatirea acelei forte. Nu pleaca asa, ca pompierii. Nu e ca si cum suni la 112 si vin pompierii. E nevoie de o pregatire potrivit situatiei in care s-ar face aceasta interventie sau asta ar putea sa fie cel mai usor de facut si s-ar lega cu scopul geopolitic largirea fatadelor la Marea Neagra, la Marea Baltica. Cealalta ar putea sa vizeze o alta regiune, o alta regiune ar putea sa vizeze Polonia, nu este granita comuna cu Polonia. Sa zicem “noi, rusii nu avem granita comuna cu Polonia”. Care este singura tara membra NATO cu care nu avem granita comuna? Romania. Adica interventia impotriva Romaniei este posibila fizic din punct de vedere militar si din punctul asta de vedere ar putea sa fie, stiu eu, o blocare a gurilor Dunarii, spre exemplu, ceva de genul acesta. Insamantarea unor miscari separatiste pe undeva sau ceva de natura aceasta care ar pune Romania intr-o situtie de incapacitate de actiune si oricum o incapacitate de actiune a NATO, o interventie tip articolul 5.
Reporter: NATO probabil nu va pune niciodata in aplicare articolul 5 pentru ca…
Constantin Degeratu: Nu am zis ca nu l-ar pune, nu este pregatit sa il puna pentru astfel de situatii acum.
Reporter: Dar nu vorbiti numai de interventia militara, pregatirea si capacitatea de a executa o interventie militara, ci probabil va ganditi si la lipsa dorintei de a exista o confruntare militara directa cu Federatia Rusa in oricare situatie.
Constantin Degeratu: Trebuie sa intelegem ca in primul rand e vorba de un vot, iar votul este o chestiune politica, iar liderii politici actuali din NATO nu au mandat popular pentru angajarea militara. O data, al doilea, sunt sigur tari care nu ar putea vota pentru astfel de actiune militara acum. Ungaria, Grecia, Bulgaria n-ar putea vota efectiv pentru astfel de situatie, n-ar putea vota pentru o angajare militara. Dificil de gandit pentru Croatia, dificil pentru Albania; sa zicem ca ar putea vota, nu stiu. Slovacia ar fi probabil foarte reticenta, iar altele cu siguranta nu prea au cum. Iar dupa felul cum reactioneaza tari mai indepartate cu dificultatile lor, inclusiv Marea Britanie, acum declansarea unei campanii la adresa romanilor. spre exemplu. intr-o astfel de situatie spun ca acolo Guvernul nu prea este pregatit pentru participarea la solutionarea crizei din estul Europei, asa cum era macar pregatit in 1853 cand au intervenit in Crimea”, incheie Degeratu interviul.
Ce spune articolul 5
Articolul 5 al Tratatului NATO prevede următorul mecanism de apărare:
„Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor si, in consecinta, daca se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitand dreptul sau individual sau colectiv la autoaparare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Natiunilor Unite, va da asistenta Partii sau Partilor atacate, prin luarea in consecinta, individual si concertat cu celelalte parti, a acelor masuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restaura si a mentine securitatea zonei Nord-Atlantice.”