Aflăm din mass media, pe surse, că aşa se face comunicarea în România Klaustrată: cu “ciocul mic”, că aproape toată conducerea Parchetului General se află în izolare după apariția unui caz de coronavirus în instituție.
Ioan Șandru, un apropiat al fostului Procuror General, Augustin Lazăr şi procurorul care bulibăşeşte de doi ani dosarul de fals şi uz de fals al eclatantei Carmen Iohannis (şi cum să nu-l bulibăşească din moment ce, absolut aleatoriu, după cum i s-a repartizat şi dosarul, acesta a fost propus şi numit procuror-șef adjunct la Secția de Urmăriri Penale și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ), a fost depistat pozitiv cu COVID-19.
De ce s-a ajuns aici?
Deoarece acest Şandru, ca aproape orice procuror pătruns de importanţa misiunii sale pământene, se crede mai presus de regulile şi legile pe care este chemat să le aplice şi să-i pună şi pe alţii să le respecte.
Şi, deşi a acuzat stări de rău pe tot parcursul săptămânii trecute, a continuat să mişune pe coridoarele Parchetului General. Până joi când a ajuns la spital. I s-au prelevat probe pentru COVID-19 și a părăsit spitalul. Dar sâmbătă, împreună cu soția, s-a dus la un botez, după cum reiese și din postările de pe Facebook ale consoartei. Luni a primit rezultatul analizelor, care au arătat că este infectat cu coronavirus.
Aşteptăm cu interes un dosar penal pentru chestia aia numită pompos “zădărnicirea transmiterii unei boli” şi clasarea rapidă – aşa cum s-a întâmplat cu toţi mahării care şi-au băgat picioarele în el COVID-19.
Numai naivii mai cred că în România nu există exceptări. Există până și de la legile matematicii…
Suntem pe cale să obţinem, spre mândria întregii naţiuni, un premiu important pentru geometrie. Căci Statul interlop român reuşeşte să demonstreze că două chestii total paralele se pot întâlni, fără a contribui la acest lucru percepția. Iată cum stau faptele (enunțul):
Funcţionarii publici şi contribuabilii trăiesc în două lumi paralele. Primii sunt mereu relaxaţi, îşi iau salariile în ziua fixată, aşteaptă cuminţi pensia, vara se bucură de două săptămâni (cel puţin) de vacanţă, iar iarna de diferenţa până la minim 21 de zile. Când stau cu burta la soare, pot liniştiţi să-şi închidă telefoanele mobile. Îşi iau salariile liniştiţi din impozitele plătite cu sudoarea frunţii, stress şi multă muncă de către contribuabilii din mediul privat.
De partea cealaltă, antreprenorii sau angajaţii din mediul privat muncesc până nu mai pot pentru un salariu sau un profit decent din care să poată plăti taxele şi impozitele către stat. Nu dorm noaptea gândindu-se cum să achite o rată la bancă sau cum să-şi anunţe angajaţii că trebuie să reducă câteva posturi pentru că afacerea nu mai merge în perioadă de criză. Nu pleacă în concediu pentru că 10 zile ar fi fatale pentru firma privată, dacă patronul nu ar fi prezent între oameni.
Angajaţii muncesc pe bani de multe ori mai puţini decât cei de la stat, chiar dacă ei generează salariile bugetarilor. Nu se pot bucura de minivacanţele acordate cu atâta dărnicie bugetarilor de către guvernele României. Ei trebuie să producă dacă bugetarii se duc la mare sau la munte. Cred că este mai mult decât evident că cele două lumi sunt paralele.
Şi mai paralele s-au dovedit a fi în acest an al COVID-ului. An în care statul mafiot român a mimat şi mimează în continuare grija faţă de “burjuii” de la “particular”, în timp ce bugetarii, au avut, nu au avut treabă, au stat acasă şi şi-au încasat lefurile.
Teoretic, în mod normal lumile în care trăiesc bugetarii şi contribuabilii nu ar trebui să se atingă măcar. Şi totuşi…
Totuși, guvernele României (stânga, dreapta, tehnocrate, tot un drac) demonstrează că aceste două lumi total paralelele se întâlnesc. Dar numai în buzunarul contribuabilului.
Pentru că atunci când vine vorba despre scos bani din conturile antreprenorilor sau din buzunarele contribuabililor persoane fizice, funcţionarii se mişcă cu o viteză uluitoare. În aceste cazuri nu există zile libere, minivacanţe, sărbători. Agentul economic se trezeşte cu poprirea pe cont cât ar zice „peşte”.
Şi că veni vorba de popriri, vă avertizez că ANAF tropăie de nerăbdare să se prăvălească peste românii care au primit amânare de la plata datoriilor faţă de stat pe perioada stării de urgenţă şi de alertă.
Conform unui document consultat de site-ul profit.ro, ANAF se pregăteşte ca după data la care expiră facilităţile fiscale acordate de autorităţi, 25 octombrie, să treacă la recuperarea sumelor la buget, inclusiv prin atragerea răspunderii solidare a persoanelor care sunt răspunzătoare pentru neplată.
Să vedeţi atunci popriri şi intrări cu bocancii statului în afacerea privată, vinovaţi, sau victime colaterale ale unui sistem “informatizat” la nivel de dosar cu şină. Să vedeţi atunci cum vă veţi ruga să vi se deblocheze conturile, că sunteţi “nevinovaţi” fiscal.
Când vine vorba de deblocarea contului sau de eliberarea unor acte esenţiale, în activitatea economică lucrurile nu merg repede. Ele pot să dureze de la o săptămână până la o lună în funcţie de cheful, concediul, minivacanţa funcţionarului care, în loc să fie slujbaş la contribuabil, este slujbaş la stat.
Iar statul, se ştie de pe vremea Regelui Soare, cine este…
Ei bine, România este plină de slujbaşi care-şi fac din funcţie propriul stat în stat în care se cred Regele Soare şi se comportă ca atare.
Şi, gata!