Să fii turist în Cluj și să nu vizitezi unul dintre cele mai celebre obiective, precum Grădina Botanică „Alexandru Borza”, este aproape nefiresc. În schimb, dacă te încumeți să pășești pe acest tărâm verde, cu un spațiu generos, și constați că delăsarea s-a așezat peste această minunată grădină, atunci magicul se spulberă cât ai clipi, iar feeria dispare de la sine. Recent, reprezentanții Grădinii Botanice au anunțat închiderea temporară cauzată de o „defecțiune majoră”, postare ce a fost eliminată ulterior de pe pagina oficială de socializare a acestei „instituții științifice, didactice și educative”. Cel mai probabil că defecțiunea se rezumă la nepăsare, care poate fi explicată prin intermediul unui management nepotrivit, a absenței investițiilor și multe alte cauze.
Ce te faci dacă ești turist în propriul tău oraș, un vizitator oarecare ce își face timp să colinde aleile umbrite ale Grădinii Botanice, dar nevoit să renunți a mai reveni aici tocmai din cauza modului în care se prezintă și se deschide acest univers deosebit publicului său?!
Să intrăm, împreună, în Grădina Botanică din Cluj.
Este o frumoasă zi de august, cu un cer senin.
după ce în prealabil, la poartă ni se va lua temperatura. Biletul de intrare este unul accesibil.
Trecem peste mesajul neplăcut de la intrare, de unde aflăm cum că „muzeul botanic și serele grădinii botanice sunt închise”.
Avem, totuși, în față în spațiu ce ne va transpune într-un alt univers, departe de zgomotul șantierelor și autovehiculelor din orașul tot mai aglomerat.
indicațiile sunt binevenite, pășim pe traseul principal
ne izbesc însă, încă de la debutul experienței noastre, câteva imagini care fac notă discordantă cu specificul acestui spațiu unic
un foișor în preajma căruia se văd urmele unei lucrări neîncheiate ori abia puse la cale. Oricum, aceste imagini nu au nimic de-a face cu o grădină botanică
de fapt, nici pe băncuța de aici nu te poți așeza, iar asta întrucât acest spațiu care ar fi trebuit să fie cât se poate de intim, în loc să te îmbie, te invită să-ți vezi de drum
Este cât se poate de lăudabil că un potențial turist poate găsi aici câteva observații esențiale despre serviciile oferite, doar că acest panou păstrează ceva din suprarealismul comunist, trântit oarecum aiurea-n tramvai. Se putea amplasa un panou informativ nițeluș mai modern și ceva mai discret? Răspundeți voi.
Dacă tot veni vorba: te bagi la un hot-dog?
Pe același traseu descoperim prima cișmea.
Dar dacă tot suntem în pandemie, nu suntem pe deplin lămuriți: putem sorbi puțină apă ori e interzis?
Simplul fapt că știm că există și o cișmea prin zonă ne înlătură orice urmă de sete.
Apar primele plante, arbori, cu mențiunea în limba română și limba latină.
Că tot scoate Guvernul PNL-ist limba latină din programa școlară, ne permitem să formulăm o întrebare: de ce distinșii reprezentanți ai Grădinii Botanice nu pun la bătaie un amplu demers prin care să ofere informații ceva mai atractive, de interes, actualizate, în română și în alte limbi de circulație internațională, despre aceste minunății din acest spațiu?
Câți mai buchisesc latina? Cum facem acest spațiu mai deschis, frecventabil și cu adevărat interesant pentru turiști: ai noștri și de aiurea.
Ca o constatare, pe parcursul vizitei noastre nu am dat de nici un îngrijitor cu care să schimbăm o vorbă de duh, de la care să aflăm ceva, din care să înțelegem că acest spațiu este îngrijit și iubit chiar de cei care petrec cel mai mult timp aici.
În schimb, ne-am văzut liberi de drum…
o indicație prețioasă…
un alt indicator: suntem pe traseul corect
Și dăm cu ochii de sere.
Dar dacă vă amintiți mesajul de la intrare, atunci știm că nu le putem vizita: e un spațiu predilect destinat cercetării… și ce mai vreți voi
atât s-a putut: dar cam așa arată un spațiu închis, nevizitabil, surprins în imagini.
E bine, e rău? Ce presupune procesul de cercetare de aici? Nu am avut de la cine să aflăm o informație în plus.
imagine din exterior: „sere de producție”:
Că tot veni vorba de cercetare, vă recomandăm să vă rețineți pentru a parcurge și acest text, publicat cu mai bine de doi ani în urmă: e tot despre sere nefrecventabile și cercetare.
De atunci și până acum, din decembrie 2018 și până în august 2020, nu s-au schimbat prea multe. din păcate…
„Grădina Botanică se întinde pe o suprafaţă de 14 ha, teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente.
Grădina Botanică este vizitată anual de circa 150.000 de persoane, fapt ceea ce îi conferă statutul de un adevărat simbol al Clujului”, se precizează pe site-ul Universității Babeș-Bolyai, în a cărei administrare se află Grădina Botanică „Alexandru Borza”.
Grădina Botanică este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010.
O altă cișmea. Dar, la ce bun, când afară e soare, iar ție nici măcar nu ți-e sete?
Pe o căldură pandemică, aceste cișmele nu sunt decât niște piese de decor…
„Nefiind deschise publicului, scopul nu este să se facă un circuit de vizitare, ci să gestionăm plantele cât mai economic și într-un spațiu cât mai potrivit. Până la urmă, pentru plante nu este o problemă. Plantele nu sunt puse în pericol, pentru că altfel am fi luat măsuri de urgență.
În ultimii ani nu am avut proiecte în desfășurare pe partea serelor. Iar problema de acolo ține mai degrabă de întreținerea spațiilor și de administrație. Integritatea plantelor sau a structurii clădirii respective nu sunt afectate. Poate că aspectul nu este cel mai potrivit.
de pe un panou informativ cam ruginit aflăm că nu avem voie să rupem florile, dar nici să călcăm pe iarba verde a grădinii…
Ne dorim crearea unor sere pentru public, pentru vizitare, unde să putem expune o parte din acele plante.
Unele dintre ele sunt plante deosebite, valoroase.
Din păcate, nu am găsit încă fonduri la nivelul Universității ca să putem investi.
Sperăm ca anul viitor să încercăm o investiție majoră și care să deschidă spații noi spre vizitare publicului”, declara în decembrie 2018 directorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, Cosmin Sicora, pentru Ziar de Cluj.
Din modul cum arată în prezent această grădină, la mai bine de doi ani distanță, înțelegem că investițiile sperate nu s-au concretizat, iar spațiul acesta generos a intrat ușor-ușor în delăsare.
Nu s-au schimbat prea multe…
cam așa arată podețul. dar oricum, nici această zonă nu este deschisă publicului
Acces interzis
mare păcat că până și aici turiștii nu se pot așeza pentru a schimba câteva păreri despre arborii, plantele și frumusețile grădinii clujene
plantele din Extremul Orient rezistă cu greu nepăsării românești…
în mod firesc, prin intermediul acestui mecanism ingenios apa ar trebui să curgă lin, pentru a se scurge în lac. Din nefericire, realitatea e alta
la o adică, nici lacul nu prea seamănă a lac, fiind prea puțin îngrijit
găsim totuși un nou panou cu niscaiva informații prețioase
În cele ce urmează, vă oferim piesa de rezistență din cadrul Grădinii Botanice „Alexandru Borza”, apreciind că merită toată atenția noastră:
aici, din cele câteva informații inscripționate aflăm detalii prețioase despre floarea de colț, numită latinește și leontopodium alpinum.
Cu observația că aceste detalii sunt prezentate și în alfaberul Braille, pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Din nefericire, perspectiva este una cât se poate de tristă: detaliile sunt la locul lor, mai puțin floarea de colț, care nu e decât o palidă expresie a unui veritabil leontopodium alpinum.
Altfel spus, ceea ce ai în fața ochilor se potrivește prea puțin cu descrierea inscripționată până și prin intermediul alfabetului Braille.
o altă alee, spre sere și alte plante exotice, ne este inaccesibilă
și totuși, cam asta ați surprinde, dacă acest spațiu ar fi deschis publicului
un alt indicator ruginit
de unde aflăm cum putem ajunge „spre turn”
Din nefericire, chiar astăzi, joi, pe pagina oficială de socializare a acestei instituții a apărut un anunț supărător pentru public.
Ulterior, „defecțiunea majoră” pare să se fi remediat de la sine, întrucât mesajul a fost îndepărtat.
Rămâne, însă, nepăsarea.
Dacă acest minunat spațiu, Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, renumit la nivel național, nu va beneficia rapid de niște investiții și un management corespunzător, se prea poate să rămânem doar cu faima de odinioară, încă un simbol al provincialismului ardelenesc.
Grădina minunată a Clujului este prea puțin un spațiu de agrement și, în mod evident, ar merita o valorificare pe măsură.
Câteva investiții și o întreținere adecvată al spațiului ar face ca turiștii să poată petrece aici câteva clipe în plus, contribuind pentru anumite servicii cu propriii bani, astfel încât acest simbol al Clujului să se poată dezvolta și întreține doar din accesul vizitatorilor.
Cum o fi arătând alte grădini botanice din țară, dacă nici măcar în Cluj, Grădina Botanică nu este administrată în mod corespunzător?
Ca la noi, la nimenea.
Dacă în luna August, grădina Clujului arată într-un asemenea hal, într-o perioadă când turiștii, de bine, de rău, își fac drum pe aici, când se vor putea bucura, cu adevărat, vizitatorii de un spațiu îngrijit și primitor?
Dar, există modele.
Cum ar putea arăta Grădina Botanică dacă s-ar orienta spre alte exemple?
Bunăoară, așa…
sursa capturi: youtube.com