Fosta cazarmă militară „Avram Iancu” de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 a fost preluată în proprietatea municipiului Cluj-Napoca, din proprietatea statului român și administrarea Ministerului Apărării Naționale, în baza HG nr. 312/2009.
În anul 2022, clădirile degradate care ar fi trebuit să devină edificii culturale de anvergură europeană sunt un real pericol public, ele fiind situate în mijlocul unui bulevard intens circulat și al unei parcări „provizorii”, parcare inaugurată în 2016, în locul Centrului nefăcut Cultural Transilvania.
Potrivit Hotărârii de Consiliu Local din 24 martie 2021, Pavilionul A al vechii cazarme ar fi trebuit să fie demolat, „în vederea demarării procedurilor pentru realizarea lucrărilor de restaurare, refuncționalizare, revitalizare și valorificare durabilă a imobilului – monument istoric Pavilion B”. Pavilionul B ar urma să devină spațiu cultural, iar în hotărârea de CL se precizează că „proiectul va fi propus spre finanțare în perioada programatică 2021 – 2027”. Adică, la multianualul și la mulți ani!
În hotărârea din martie 2021 mai este scris negru pe alb:
„Potrivit Raportului de Expertiză și a Notei tehnice de constatare privind Pavilionul A, acest corp de clădire se află într-o stare avansată de degradare, multe din elementele structurale sunt în stare de colaps, starea tehnică a acestuia impunând demolarea de urgență pentru prevenirea accidentării trecătorilor.”
Nota tehnică de constatare din 28 01 2021, privind starea tehnică a clădirii Corp C1 – Pavilionul A, conchide:
„…construcția existentă are o rezistență și o stabilitate precară, multe elemente structurale fiind în stare de precolaps și chiar de colaps.
Pentru a preveni posibilele accidentări ale trecătorilor, cu efecte posibile foarte grave, starea tehnică existentă a clădirii și trendul negativ al degradărilor impune demolarea urgentă a clădirii, ținând cont de faptul că zona este puternic circulată.”
Până la demararea lucrărilor de modernizare a Bulevardului 21 Decembrie 1989, trecătorii erau protejați de eventualul colaps al clădirii prin schelele montate pe fațada acesteia:
Montarea dalelor de granit pe trotuare a necesitat demontarea schelelor de protecție. Așa că acum clădirea nedemolată încă de Primărie (deși a fost constatată urgența demolării de un an de zile) riscă să se autodemoleze direct în capul pietonilor:
De un deceniu, pe 21 Decembrie aleșii locali ne promit un centru cultural. În 2017, în această locație ni se promitea un Centru European de Artă Contemporană – proiect fanion în dosarul de candidatură al Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Bineînțeles că proiectul, care urma să fie inaugurat în 2020, nu a mai fost realizat.
Nici proiectul grandios al Centrului Cultural Transilvania, care prevede construirea unui sediu pentru Filarmonică și a unui hotel cu 8 etaje, ori a unei clădiri de birouri, nu a devenit realitate, din lipsă de investitori și de viziune administrativă.
Că nu s-au realizat centrele culturale promise, că s-a făcut în loc doar o parcare provizorie, devenită definitivă, e una. Dar, că nu s-au realizat încă demolările care erau urgente de anul trecut, e alta. În Cluj-Napoca, nu numai că nu putem construi, dar nu putem nici măcar demola, atunci când demolarea se impune!
Priviți cum arată astăzi proprietatea Primăriei! Și treceți pe partea cealaltă a bulevardului modernizat, să nu vă lovească cumva clădirea fix în moalele capului:
Colapsul prognozat de expertiza tehnică s-a produs:
La Cluj, durează decenii până să se construiască la sol un amărât de centru cultural, ori la mal un banal pod. Clădirile monument-istoric stau să ne cadă în cap. Dar, în subteran, metroul zbârnâie deja, de la Florești, până la podul IRA, unde ne dăm jos și luăm trenul metropolitan până la Aeroport. Iar de la Aeroport luăm avionul spre orașele lumii unde chiar există centre culturale, nu vorbe!
