Legate de anumite obiecte ori situatii specifice, fobiile sunt frici lipsite de logica, maladive si irationale. Se pare ca au fost inventariate peste o suta, dar e foarte probabil ca numarul lor e mult mai mare in realitate. Astfel de emotii de substitutie sunt de diverse feluri.
Unele sunt absolut ciudate si ne-ar putea face sa radem cu hohote daca nu ar provoca niste suferinte cumplite.
Fobiile sunt simple si complexe. Cele mai simple apar in general ca o consecinta a unei traume suferite in copilarie, in timp ce fobiile complexe servesc la ascunderea unui conflict emotional trait in mod constient. De asemenea, fobiile pot fi impartite in trei categorii:
1) In prima sunt incluse cele referitoare la obiecte ori situatii care sunt intr-adevar inspaimantatoare si de care se tem chiar si persoanele cu un psihic sanatos. Specificul lor nu e dat de obiectul temerilor, ci de intensitatea suferintei careia ii dau nastere. Acesta e, de exemplu, cazul fobiilor de boli, de animale periculoase etc.
2) A doua categorie grupeaza toate fobiile care se raporteaza la situatii care pot deveni periculoase (desi asa ceva se intampla rar). De exemplu, calatoriile cu avionul; e adevarat ca acesta se poate prabusi, dar accidentele sunt atat de rare, incat in mod normal oamenii nu se nelinistesc deloc si iau avionul fara sa-si puna asfel de probleme, spre deosebire de cel ce sufera de fobia de a calatori cu avionul si care nu inceteaza sa se teama de un accident. Acelasi lucru se intampla si cu calatoria cu trenul: unii nu recurg niciodata la el, pentru ca au sentimentul (sau presimtirea) ca se va intampla un accident. Altii nu merg niciodata pe trotuar, ci doar pe partea carosabila, punandu-si viata in primejdie, pentru ca se tem sa nu le cada o tigla in cap. E adevarat ca asa se poate produce cateodata, dar nu-i anormal sa te gandesti numai la asta? De aceea ne aflam aici in fata unei veritabile fobii.
3) In cea de-a treia categorie intra toate fricile pe care un individ cu un psihic sanatos nu le-ar putea intelege sau impartasi. De exemplu, frica de insecte in aer liber sau de soareci de camp. In general, e absurd ca o senzatie de dezgust sa se transforme pe termen lung intr-o adevarata panica. Acest tip de angoasa se afla, fara indoiala, intr-o stransa legatura cu isteria.
De obicei, e destul de greu ca o fobie sa fie invinsa, deoarece dominarea senzatiei de teama nu e acelasi lucru cu vindecarea. O fobie poate fi inlocuita de alta sau peste ea se poate suprapune un alt simtom nevrotic la fel de grav. Intr-o astfel de situatie, prima solutie e sa incercam sa aflam ce a provocat frica, renuntand la olrice solutie de moment, ca si la medicamente, alcool ori stupefiante.
A doua solutie e de a trai cu propria fobie fara sa incercam sa o schimbam, acceptand-o ca pe o manie inofensiva, ca pe o mica neplacere a vietii, adica nedandu-i prea multa importanta. Faptul de a o ignora ne va permite sa scapam mai usor de ea, atunci cand va veni timpul.
In sfarsit, ultima solutie incearca sa creeze conditii adecvate pentru a despuia imaginatia de puterea pe care o are.
Sa presupunem ca va temeti de intuneric; in acest caz lansati-va singur o porovocare si intrati intr-o camera cufundata in cel mai mare intuneric, tinand mainile intinse ca sa puteti merge, la fel ca orbii. Probabil ca frica pe care o credeti prezenta n-o sa va invadeze de data aceasta. Fobia va disparea in momentuil in care veti avea certitudinea ca intunericul nu ascunde nici taine, nici creaturi supranaturale.