Politica

FOAME MARE LA GUVERN: Nu mai știu de unde să ia bani pentru mitele electorale de la anul. Finanțele vor să impoziteze pensiile private cu cotele progresive introduse pentru pensiile speciale

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) atrage public atenția asupra unei ambiguităţi legislative în Codul fiscal, care creează premisele impozitării progresive a câştigurilor de capital din fondurile de pensii private (Pilonul II obligatoriu și III facultativ), asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu (cunoscute public ca „pensii speciale”) începând cu 1 ianuarie 2024. În ultimele săptămâni încercările de a aduce schimbări sistemice la Pilonul II de pensii s-au intensificat.

Astfel, în loc de impozitarea plăților din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent și precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câştigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România.

APAPR afirmă că aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanții la fondurile de pensii private și beneficiarii plăților, astfel că Asociația a demarat, în dialog instituțional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguități legislative.

APAPR solicită, inclusiv public, modificarea prin Ordonanță de Urgență a Guvernului a Codului Fiscal (Art. 100 și Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferența dintre principiul contributiv care guvernează prin excelență pensiile private și cel necontributiv al pensiilor speciale. În esență, APAPR solicită menținerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%.

„Miza acestei necesare clarificări legislative constă în plăți de miliarde de lei anual către sute de mii de români, nivelul plăților realizate de fondurile de pensii private fiind în creștere exponențială. Până în prezent, toate fondurile de pensii (Pilonul iI și Pilonul III) au făcut plăți în valoare totală de peste 2,36 miliarde RON către aproape 210.000 de beneficiari. Doar pe Pilonul II, plățile sunt estimate să ajungă la 1 mld. RON în 2023, aproape cât suma de 1,1 mld. RON plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creștere exponențial este estimat să continue și anii următori”, conchide Asociația.

În ultimele săptămâni au existat mai multe încercări de a schimba sistemului Pilonului II de pensii.

La începutul lunii, proiectul noii legi a pensiilor aducea o prevedere neclară care, potrivit unor interpretări, putea face ca peste un milion de persoane, din cadrul microîntreprinderilor sau PFA-urilor să nu mai contribuie la Pilonul 2 de pensii private. Mai precis, un „sau” schimbat cu un „și” putea face ca pentru formele de organizare din România care se plătesc contribuții de asigurări sociale, dar care nu sunt salariați cu contract individual de muncă, să nu mai fie virate contribuțiile la pensiile private către fondurile de pensii, conform unor interpretări. Ulterior, Ministerul Muncii a modificat prevederea neclară din noua lege a pensiilor referitoare la contribuțiile virate de Persoane Fizice Autorizate la pensiile private, pentru a nu afecta Pilonul 2 de pensii.

La finalul lunii septembrie, mai mulți parlamentari PSD au propus să se elimine obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, printr-un amendament la proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. Amendamentul „fantomă” a dispărut în cele din urmă din forma finală a documentului trimis la Guvern.

În pachetul de măsuri fiscale, Guvernul a decis că IT-iștii nu vor mai contribui obligatoriu la Pilonul 2, pe lângă faptul că nu vor mai fi scutiți de impozit. Dacă își doresc să contribuie în continuare la pilonul de pensie privată, ei trebuie să solicite acest lucru în mod expres. Inclusiv firmele românești de IT spun că măsura de scutire a IT-iștilor de la Pilonul 2 este prezentată ca o îndulcire a taxării, pentru că se reintroduce impozitul, dar că „PSD și PNL joacă alba-neagra” și că „e clar că vor să distrugă Pilonul 2”. IT-iștii înmulțesc acum rândurile angajaților care nu contribuie la Pilonul 2, alături de angajați din construcții, industria alimentară și agricultură. În total, aproape un milion de persoane care vor avea o pensie mai mică.

Noua lege a pensiilor reintroduce un comision din contribuțiile la Pilonul 2 pentru administratorii fondurilor de pensii private, care abia fusese eliminat în decembrie 2022. Iar o diferență majoră acum este că administratorii vor plăti acest comision din bugetul propriu, deși înainte era plătit propriu-zis din contribuțiile virate de beneficiarii de pensii private.

Dar nu este prima dată când, în ajun de ani electorali, guvernanții dau târcoale Pilonului II de pensii, sau pregătesc noi mânării fiscale. Dacă ar fura mai puțin, dacă ANAF ar recupera TVA de la firmele cumetriilor politice, nu ar mai fi cazul ca politicienii să încerce tor felul de tâlhării fiscale. Asta într-o țară democratică, dar Româna este doar un bantusatn, o periferie de imperiu la cheremul unor grupuri infracționale organizate în vederea guvernării.

În 2017, la Ministerul Muncii condus de Lia Olguța Vasilescu ni se lucra o lege care majora pensiile de stat cu 40%. În același an, ministrul desemnat pentru Finanţe Ionuţ Mişa susținea că Pilonul II va fi desfiinţat, iar banii vor fi returnaţi contribuabililor, care trebuie să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Ulterior, el a renunțat la idee din cauza opoziției publice. Un an mai târziu, un nou ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, și mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, promovează o ordonanță prin care românii puteau să-și retragă banii acumulați la Pilonul II. Ulterior, și ei renunță la idee, tot din cauza opoziției publice.

Dintro simplă coincidență (sau nu?), în 2023 și noul ministru al Muncii Simona Bucura-Oprescu anunță că majorează pensiile de două ori și cu până la 40% în 2024, un an cu patru rânduri de alegeri. Tot în 2023, în amendamentele la măsurile fiscale pregătite de Guvern pentru a salva situația bugetară se strecoară o prevedere care face Pilonul II opțional, iar Ministerul Muncii redactează o nouă lege a pensiilor care exceptează încă un milion de angajați de la contribuțiile la pensiile private.

Guvernul a adoptat, pe repede înainte, o nouă lege a pensiilor care vrea să majoreze pensiile de stat de două ori în 2024: o dată la 1 ianuarie cu inflația și o dată la 1 septembrie, prin recalcularea pensiilor în funcție de noua lege. Ministrul Muncii a promis creșteri de până la 40% din septembrie 2024. Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.

Așadar, de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor?

Păi, deja v-am enumerat patru măsuri de sabotare a Pilonului 2 vehiculate sau chiar adoptate în ultimele două luni care indică faptul că tot din buzunarele și viitorul privaților.

La aceste măsuri vehiculate doar în ultimele două luni se adaugă încă trei de anul trecut: instituirea unui comision unic pentru administratori, exceptarea angajaților din agricultură și industria alimentară de la virarea contribuției și introducerea în premieră a impozitului pe dividende pentru fondurile de pensii din România, încasate de la companiile ale căror acțiuni le dețin în portofoliu.

Pilonul II de pensii, în cei 15 ani de funcționare, a acumulat active de 117,1 miliarde lei. Grupurile Infracționale Organizate în vederea ”guvernării”, râvnesc de mulți ani la aceste sume care le-ar rezolva temporar deficitul bugetar și deficitul la bugetul de pensii, din ce în ce mai mare pe fondul unei populații îmbătrânite și a unei scăderi a numărului de salariați care să contribuie la sistemul public de pensii.

Că mita politică cere bani grei pentru anul 2024!