Florian Stoica e o persoană pentru care cuvântul sfânt reprezintă atât o credință, cât și o piesă de colecție. Clujeanul, stabilit în Germania în anii ʼ80, a fost întotdeauna pasionat de a cunoaște lumea, pe care a străbătut-o de la un capăt la altul și, pe oriunde a trecut, și-a ales drept suvenir câte-o biblie. Astfel a ajuns să dețină o colecție impresionantă de biblii, exemplare rare, sau exotice ca proveniență, foarte vechi sau miniaturale, chiar și volume microscopice, sau înscrise în Cartea Recordurilor.
Florian Stoica are convingerea că Biblia e o carte deosebit de actuală în contextul unei societăți lipsite de armonie și de coerență, singura călăuză ce poate da un sens spiritual lumii reificate în care trăim. Din 3 până în 21 noiembrie, colecția sa poate fi vizitată la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, împreună cu alte exponate prin care Florian Stoica dorește să îi ajute pe clujeni să se orienteze pe drumul cel bun, al credinței.
„În orice țară am fost, eu am cumpărat o Biblie”
Florian Stoica s-a născut într-o mică localitate de lângă Slatina. După absolvirea claselor primare, a venit la Cluj, unde a urmat Școala Tehnică Financiară. Aici a lucrat ca revizor contabil, s-a căsătorit, a terminat și Facultatea de Drept, iar mai apoi, în 1980, a plecat în Germania.
În Germania, după numai un an de la imigrare, a construit împreună cu soția un cămin de bătrâni în Luneburg, apoi un altul în Hamburg. Prosperitatea financiară le-a permis soților Stoica să călătorească în întreaga lume și, din fiecare țară vizitată, Florian Stoica a achiziționat câte o biblie:
„Eu sunt adventist, noi predicăm evanghelia. Pentru că am avut posibilități, am colindat lumea în lung și-n lat și, chiar dacă ne-am stabilit în Germania, nu am uitat de România. În orice țară am fost, eu am cumpărat o biblie, ca amintire și, până la urmă, în 2003, Anul Internațional al Bibliei, am organizat prima expoziție, în Germania. Următoarea expoziție a fost în 2011, în Cluj, apoi în 2012 am avut la Satu Mare, iar anul trecut în Ungaria, la Budapesta.”
„Ne-a mai rămas de lămurit cam tot ceea ce ne înconjoară”
În Germania, Florian Stoica a studiat și psihologia, timp de 3 ani. Nu l-a interesat să termine facultatea, să obțină o diplomă, ci să își însușească cunoștințele de care avea nevoie pentru a scrie. Până în prezent, a publicat 5 cărți, cu o tematică foarte amplă – starea lumii actuale și spiritualitatea, văzute din perspectivă biblică:
„Prima carte pe care am scris-o are titlul: «Ce este omul: diamant sau zgură?». Poate fi diamant, în mâna lui Dumnezeu, sau poate fi zgură, în condițiile lipsei de credință.
În biblioteca mea, ce cuprinde 16 000 de volume, nu am romane; ea este compusă din cărți de știință și religioase. Dacă mergem la origini, știința nu se împacă deloc cu religia, pentru că religia, conform Bibliei, vorbește despre creație, iar știința despre evoluție. Cele două concepte nu se împacă, iar pentru ca să le împaci ar trebui să faci compromisuri serioase.
Prin scrierile mele am demontat multe mituri ale științei. Este o vorbă: «N-am atâta credință, ca să fiu ateu!» Și asta pentru că, în ateism, trebuie mult mai multe lucruri crezute decât demonstrate.
Deși de 500 de ani se fac cercetări științifice intense, a mai rămas de lămurit originea universului, pe care noi cu Big-Bang-ul am rezolvat-o de mult (o teorie care nu se susține!), apoi originea sistemului solar, a mai rămas de elucidat originea vieții – misterul care permite ca, prin unirea unui spermatozoid și a unui ovul, dintr-o singură celulă, în 9 luni de zile să ia naștere o ființă atât de minunată! Apoi mai sunt forțele care acționează în microcosmos și în macrocosm, nu este elucidată originea vieții, apoi îmbătrânirea și moartea. Încă sunt puncte care nu sunt elucidate și, până la urmă, ne-a mai rămas de lămurit cam tot ceea ce ne înconjoară.”
„Cartea care poate schimba lumea”
Pentru că nu a uitat de unde a plecat, Florian Stoica a construit și la Cluj un cămin de bătrâni, Casa Theodora, unde își petrec ultima parte a vieții aproape 100 de vârstnici.
Iarna, familia Stoica locuiește în Cluj, iar vara, în Germania. Anul acesta, Florian Stoica s-a decis să organizeze expoziția colecției sale de biblii în orașul care îl găzduiește în zilele geroase. Intitulată „Cartea care poate schimba lumea”, expoziția a avut vernisajul în data de 3 noiembrie și poate fi vizitată gratuit, până în 21 noiembrie, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei:
„Bibliile sunt organizate pe 30 de secțiuni, spre exemplu, prima biblie și poporul Israel, apoi biblia înainte de apariția tiparului, scrierile primitive pe piatră, pe pergament și pe papirus. Avem facsimile, biblii și cărți originale. Cea mai veche biblie este în limba germană, e din anul 1701. Avem secțiuni organizate pe criteriul limbii în care sunt redactate bibliile: română, maghiară, engleză, germană, dar și o secțiune din lumea întreagă, biblii în vreo 30 de limbi. Avem și pentru nevăzători, Evanghelia în Braille, Biblia vorbită pe CD. Avem biblii de studiu, biblii în miniatură, chiar și biblii care au călătorit pe Lună – este vorba despre un diapozitiv, dus pe Lună de misiunea Apollo. Mai expunem și o biblie înscrisă în Cartea Recordurilor, fiind scrisă pe doar 16 pagini. Colecția include și cea mai mică tipăritură din lume, o carte în care este cuprinsă rugăciunea «Tatăl nostru» în 7 limbi.
În cadrul expoziției se găsesc și mijloace de orientare, avem un sextant, care se folosea pe vremuri în călătoriile pe mare. Asta în ceea ce privește lumea fizică pentru că, în cea spirituală, singura călăuză este Biblia.”
Pentru a spori gradul de atractivitate și pentru a se adresa și copiilor, Florian Stoica a introdus în expoziție și exemple din creația divină, un planetariu miniatural, un glob pământesc ce plutește, un glob de plasmă, și alte asemenea obiecte menite a reprezenta concret lucruri altfel percepute prea abstract.
„Pentru mine religia este relația zilnică cu Dumnezeu”
Florian Stoica nu a ajuns întâmplător colecționar de Biblii. A început să citească textele sfinte din clasa a doua, când de abia le silabisea, și studiază de atunci Biblia neîncetat:
„Eu încep Biblia la ziua mea de naștere și o termin de ziua mea de naștere, deci am citit-o de 50-60 de ori. Pentru mine religia este relația zilnică cu Dumnezeu, și asta o poți avea prin studiul Bibliei – nu prin auzite, ci prin experiența proprie, personală. Biblia ne îndeamnă să intrăm într-o colaborare cu autorul acestei cărți, cu Dumnezeu.”
Scopul expozițiilor lui Florian Stoica a fost întotdeauna același, cel de a atrage atenția „asupra acestei cărți demult uitate”, singura ce poate restabili echilibrul pierdut al lumii:
„Fiecare are câte o Biblie undeva în casă, plină de praf, dar nu s-a mai uitat de nu știu când în ea, și când o ia să o citească, i se pare a conține așa, niște lucruri stranii, învechite. Însă cuvântul biblic e de cea mai mare actualitate, pentru că lumea se degradează. O lege a fizicii spune că orice punct material aflat în mișcare are tendința spre zero și așa e și omul: dacă din afară nu primești nimic, dacă nu primești nicio putere de viață spirituală din partea lui Dumnezeu, atunci devii o brută și toate sunt date peste cap.”