După ce a agonizat ani de zile, fiind susținută doar de banii pompați cu nemiluita de la bugetul Consiliului Județean, Societatea de Drumuri și Poduri, a intrat în insolvență. Au rămas astfel datorii de 8 milioane de euro către firme cu care aceștia au derulat lucrări, dar și către angajați.
Firmele păgubite prin contractele derulate cu Societatea de Drumuri și Poduri sunt nemulțumite de faptul că firma a intrat în insolvență, iar ei rămân acum cu pierderile.
”Dar ma întreb când își va plăti Drumurile județene Cluj SA datoriile la firmele terțe care au lucrat cu voi? Va puteți lauda ca faceti lucru de cacat pe bani noștri care am prestat servicii și acuma ați băgat firma in insolventa și sa înțeleg ca noi firmele terțe am fost firme de creditare sa va susținem financiar? Va anuta ca firma mea nu e firma de creditare și îmi vreau bani pentru prestările efectuate, pe mine nu ma interesează de insolventele efectuate de Alin Tise și de Calin Platon! Când v-au trebuit utilaje la lucru nu ați zis ca aveti de gand sa băgați in insolventa firma! Aveti grija acuma cine lucrați cu Drumuri Județene Cluj SA ca la fel se va întâmpla și cu voi!”, sesizează unul dintre păgubiți.
Ziar de Cluj l-a contactat pe directorul Ovidiu Torje pentru a afla cum are de gând Societatea să își achite datoriile, iar acesta ne-a răspuns că așa cum prevedea legea în cazul societăților aflate în insolvență.
”Situația datoriilor se va rezolva așa cum se rezolvă la toate firmele în insolvență, potrivit legii”, declarat Ovidiu Torje.
Datoriile firmei se ridică la opt milioane de euro
În luna iulie președintele Consiliului Județean Alin Tișe, anunța că datoriile firmei ajung la 8 milioane de euro.
”SDP Cluj a câștigat licitații, să zicem, în 2017, oferind un preț. Între timp, valoarea materialelor de construcții aproape s-a dublat iar acum societatea nu mai are posibilitatea să termine lucrările pentru că nu mai are bani fiind pusă o presiune mare pe ea”, a spus președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care a mai adăugat că cel mai important aspect sunt cei peste 100 de angajați ai firmei, ”care trebuie salvați”. Potrivit lui Alin Tișe, perspectiva concedierii celor peste 100 de angajați nu trebuie privită ca și un lucru grav, deoarece marea majoritate acestora își vor găsi repede de lucru la alte firme de construcții”, menționa Alin Tișe.
În luna iunie, angajații Societății de Drumuri și Poduri au prostestat în fața Consiliului județean pentru că nu își primiseră salariile de două luni.
Majorarea capitalului social cu 8 milioane de lei și 10 soluții pentru salvarea societății
În 2018, într-o nouă încercare disperată de a salva Societatea de Drumuri și Poduri de la faliment, Consiliul Județean a majorat capitalul social cu 8 milioane de lei. Ulterior, conducerea societății a menționat că analizează nu mai puțin de 10 soluții pentru a salva societatea de la faliment.
“Am avut trei întâlniri, am dezbătut toate propunerile, am identificat 10 soluții. Este vorba de un plan de redresare care presupune reorganizarea activității și obținerea de finanțare prin găsirea de activități care să aducă plus valoare, cum ar fi parcări, vulcanizări etc. Nu citesc toate cele 10 puncte, dar le-am identificat, le-am înaintat Consiliului Județean astfel încât să puteți decide calea care trebuie urmată”, declara directorul de atunci, Dan Gavrea.
Societatea Drumuri și Poduri, aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, nu a mai avut profit din anul 2016. Dar și atunci profitul a fost în valoare de numai 6.921 lei. Profit mic a avut și în anul 2015: puțin peste 38.000 lei. Cel mai mare plus l-a înregistrat în anul 2010: peste 267.000 lei.
2017 și 2018 au fost anii cei mai slabi din punct de vedere financiar pentru societatea Consiliului Județean. În 2017, a înregistrat o pierdere de 19,6 milioane lei, iar anul trecut, pierderea a fost ceva mai mică, adică 8,7 milioane lei.
Datoriile societăţii la data de 31.12.2018 erau în valoare de 24.042.465 lei, în scădere față de anul 2017 cu 6.110.859 lei, reprezentând credite bancare pe termen scurt, leasing financiar, garanții reținute de la subantreprenori și asociați, datorii comerciale, datorii în legătură cu personalul și asigurările, datorii în legătură cu bugetul statului.
O societate este in stare de insolventa atunci cand nu își poate achita datoriile, prin urmare cheltuielile depășesc venitul.
Legea care reglementeaza toate procedurile aferente insolventei (dar si a preventiei sale) este Legea nr. 85/2014, denumita in continuare “Legea 85”.
In Art. 5, alineatul 29 al acestei Legii 85, insolventa este definita ca: „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile”.
Art. 4 al Legii 85 enumera 13 principii ale insolventei, dupa cum urmeaza:
- maximizarea gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creantelor;
- acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara;
- asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme adecvate de comunicare si derularea procedurii intr-un timp util si rezonabil, intr-o maniera obiectiva si impartiala, cu un minim de costuri;
- asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelasi rang;
- asigurarea unui grad ridicat de transparenta si previzibilitate in procedura;
- recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile;
- limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei sau al unei proceduri de prevenire a insolventei unui cocontractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma deja datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
- asigurarea accesului la surse de finantare in procedurile de prevenire a insolventei, in perioada de observatie si de reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
- fundamentarea votului pentru aprobarea planului de reorganizare pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a cunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment;
- favorizarea, in procedurile de prevenire a insolventei, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventive;
- valorificarea in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta a activelor;
- in cazul grupului de societati, coordonarea procedurilor de insolventa, in scopul abordarii integrate a acestora;
- administrarea procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa de catre practicieni in insolventa si desfasurarea acestora sub controlul instantei de judecata.