Societatea Gotic SA a deputatului PC Ion Dinita, implicata in dosarul de coruptie al presedintelui Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, are contracte incheiate si cu primaria comunei clujene Gilau. In baza unui acord cadru incheiat in 2012 s-au semnat, in 2013 si 2014, doua contracte subsecvente pentru modernizarea a doua strazi in valoare totala de peste 4,7 milioane de lei.
“La data de 08.05.2012 urmare a procedurii de achizitie publica in SEAP pe loturi si avand criteriul de adjudecare oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic s-a incheiat intre comuna Gilau si SC Gotic SA Brasov acordul cadru de lucrari nr.28 avand ca obiect “Lucrari de modernizare si reabilitare strazi in comuna Gilau” cuprinzand doua contracte subsecvente aferente celor doua loturi: Contractul subsecvent 29/08.05.2014 cu durata de executie 31.06.2015 avand ca obiect lucrari de reabilitare si modernizrea strazi in comuna Gilau – lotul strada Republicii, in valoare de 3.395.827 de lei la care se adauga TVA de 814.998; contractul subsecvent 6083/21.06.2013 cu durata de executie 15.06.2015 avand ca obiect lucrar de modernizare si reabilitare strazi in comuna Gilau – lotul strada Prundar cu o valoare de 436.046 lei la care se adauga TVA de 104.651 de lei”, arata reprezentantii Primariei Gilau.
Este interesant de remarcat termenul mare de finalizare pentru aceste lucrari de un an, respectiv doi ani, dar si suma de peste un milion de euro. Primarul comunei, Dumitru Sfarlea, face parte din PSD.
Deputatul PC Ion Dinita a fost trimis in judecata in stare de libertate n 17 decembrie de catre procurorii DNA alaturi de presedintele CJ Brasov Aristotel Cancescu si o serie de functionari publici si oameni de afaceri. Dinita este acuzat de complicitate la abuz in serviciu, dare de mita si spalare de bani in forma continuata.
„Obiectul dosarului il reprezinta fapte desfasurate in perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, fiind legate de activitatea inculpatilor Cancescu Adrian Aristotel, presedintele al Consiliului judetean Brasov si Ispas Radu Petru, administrator public al judetului Brasov, care si-au folosit functia publica de autoritate locala pentru interesele proprii si ale firmelor SC Gotic SA si SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care le administrau. Aceste doua firme „de casa” detineau cvasi – totalitatea contractelor derulate cu CJ Brasov, intrucât le erau acordate preferential, prin incredintare directa, ca urmare a dispozitiei inculpatului Cancescu Andrei Aristotel”, arata procurorii anticoruptie.
In perioada 2006-2007. CJ Brasov a incheiat doua contracte cu SC Gotic SA in urma unor licitatii. Contractul de intretinere , reparatii si salubrizare a drumurilor judetene Brasov a fost incheiat pentru o perioada de 6 ani cu o valoare totala de 9,7 milioane de lei.
“Desi in cuprinsul documentului nu erau prevazute modalitati concrete de modificare a pretului contractului de achizitie publica, acesta a fost modificat de cinci ori, in perioada 2008-2012.
Urmare a acestor majorari nelegale, valoarea totala a contractului a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, fata de valoarea initiala de 9.724.823,30 lei cu TVA, inregistrându-se o crestere cu 1.046,29 %. Acelasi lucru s-a intâmplat si in cazul celui de-al doilea contract, in valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, pretul acestuia fiind modificat prin trei acte aditionale, in perioada 2008-2010, semnate de inculpatii Cancescu Aristotel Adrian, Ispas Radu, Aurelia Popescu, Costea Viorel si alte persoane, iar din partea firmei Gotic SA de catre inculpatul Dinita Ion. Actualizarea pretului s-a facut in urma unei intelegeri frauduloase intre inculpatii Dinita Ion si Cancescu Aristotel Adrian, fara a exista vreun temei de fapt sau de drept pentru aceasta, urmarindu-se doar ca primul sa obtina necuvenit o importanta suma de bani din fondurile publice. De mentionat este faptul ca ultimul act aditional a fost incheiat in realitate dupa ce contractul expirase, iar apoi a fost antedatat”, au mai aratat procurorii.
Mai mult CJ Brasov a mai platit societatii Gotic si peste un milion de lei pentru organizare de santier. Dosarul se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Foto: wikipedia.org