Justitie

FILIERA ITALIANĂ A BORFAȘILOR DIN ROMÂNIA: Toți borfașii români, cocoloșișiți de o Justiție mult prea bine răsplătită să fie moale cu ei, și-au făcut rezidență ”pă Italea”. L-au dat pe Vâlcov în urmărire generală ca să ne arate că ”lucrează” și ei ceva. Dar cine-și mai amintește că și Vasile Blaga era băgat în afacere?

Darius Vâlcov a fost dat în urmărire generală, conform site-ului Poliției Române. Polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Investigații Criminale au primit marți un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis pe numele lui Darius Vâlcov (conform comuniatului, ”un bărbat, de 46 de ani”), astfel că a demarat procedura de căutare. Potrivit surselor G4Media, Vâlcov nu mai are domiciliu în România, ci în Italia, unde ar avea în derulare o afacere.

”Cel în cauză este condamnat de Tribunalul București la o pedeapsă privativă de libertate, de 6 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și trafic de influență, sentință rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.  La acest moment se desfășoară activități specifice, în vederea depistării persoanei în cauză”, se precizează în comunicatul transmis de Poliția Capitalei.

Doi oameni de afaceri din judeţul Olt, Constantin Tomescu şi Bogdan Timofte, condamnaţi în dosarul ”Tablourilor” alături de Vâlcov, s-au prezentat marţi seara la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt şi au fost transportaţi la Penitenciarul Craiova în vederea executării pedepselor, anunță Agerpres.

Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat marți pe fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov la 6 ani de închisoare în ”dosarul tablourilor”. Sentința e definitivă. Vâlcov, fost primar în Slatina și ministru în guvernele Ponta și Dăncilă, a fost unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Liviu Dragnea.

Darius Vâlcov era plecat în Italia în urmă cu câteva luni, potrivit unor surse oficiale. El a lipsit de la mai multe termene ale procesului de la Curtea Supremă.

CA SĂ ÎNȚELEGEȚI CÂT DE ”IMPARȚIALĂ” ȘI DE ”OARBĂ” ESTE JUSTIȚIA ROMÂNĂ, fac acest inteludiu: în 13 martie 2023, europlibera.org publică materialul: „La dolce vita” a fugarilor români. De ce pleacă în Italia politicienii care ar trebui să facă pușcărie în România”. În care dovedesc, negru pe alb că Darius Vâlcov își pregătise aceeași rută de scăpare în Italia care restulborfașilor de renume din România. Tocmai ce se strecurase borfașul Arsene de la rigorile legii extrem de penale din România pe ruta aratăată de Bica și Bene.

”Afacerea lui Vâlcov

Până în 2021, cei plecați din țară înaintea condamnării se predau în Italia și invocau condițiile improprii din închisorile românești. Mai nou, încearcă să obțină rezidență.

Este și cazul lui Darius Vâlcov, fost senator PSD, fost ministru de Finanțe și fost primar în Slatina.

Presa a relatat despre fostul demnitar că are o firmă în Italia, Darvet SRL. După ce informația a devenit publică, Vâlcov a cedat controlul companiei către o apropiată, Andreea Elena Dumitru, consiliera fostei șefe de la Fisc, Mihaela Triculescu.

Firma controlată de o apropiată a lui Darius Vâlcov în Italia.
Firma controlată de o apropiată a lui Darius Vâlcov în Italia.

Vâlcov a fost amendat de polițiști în 2019, fiind surprins la volanul unui autoturism de lux.

Mașina era înmatriculată pe numele Andreei Dumitru, apropiata lui Darius Vâlcov. Acum aceasta a preluat afacerea cu produse alimentare din Italia.

Condamnat la 8 ani închisoare, pe fond, în dosarul „Tablourilor”, Vâlcov s-a stabilit în Italia și la procesul din România își trimite avocatul.

Vâlcov este acuzat de trafic de influență și spălare de bani după ce a cerut unei firme 20% din valoarea unor lucrări publice cu primăria. El are sub sechestru 3 lingouri de aur, 172 de tablouri și aproximativ 400.000 de euro.”

În 2018, un complet de 3 magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în condamnase în primă instanţă pe Darius Vâlcov la 8 ani de închisoare pentru corupţie.

Vâlcov este acuzat în două dosare penale aflate pe rolul instanţelor de un prejudiciu de aproape 3 milioane de euro şi are sechestru pe bani şi bunuri (printre care 3 lingouri de aur, 172 de tablouri şi piese de mobilier) în valoare de doar 2 milioane de euro.

Deşi în acest dosar, Vâlcov este acuzat de DNA de şpăgi şi un prejudiciu de peste 9 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro), instanţa l-a găsit vinovat doar de o pagubă de 6,2 milioane de lei. Potrivit rechizitoriului, numai în acest dosar, Vâlcov are sechestru pe bani şi bunuri de peste 7,2 milioane de lei, printre care 3 lingouri de aur şi 172 de tablouri. Deci, cu 1 milion de lei mai mult decât l-a găsit instanţa vinovat.

SCURTĂ ISTORIE DESPE IMPOTENȚA UNEI JUSTIȚII AI CĂREI SLUJBAȘI SE CER DE TINERI ÎN PENSII BABANE

Câți ani au trecut din 2014 până în 2023, data la care Justiția română a aflat ce șulfă penală este Darius Vâlcov și data la care aceeași (nici nu știu cum să o numesc) a reușit să spârcâie o decizie definitivă de 6 ani cu executare pentru borfaș?

  • Furați o pâine dintr-un magazin, de foame. Fiți o babă no-name care dați 10 ouă șpagă uniui judecător (și acela o ia), fiți um moșneag de 90 de ani care, de chior sau de catâr ce sunteți (că acolo știți că trecea hotarulu), ați dat cu sapa în trei rânduri de porumb din curtea vecinului comițând crunta crimă de tulburare de posesie. Justiția omână se va umfla în litera ei de nu i se va mai vedea spiritul și maxim în câteva luni aveți condamnarea la 1, până la câți ani decide Dânsa, de pârnaie cu executare – asta dacă nu decedați între timp.
  • Fiți un deșeu politic cu proptele în servicii care furați milioane de euro de la gura acestei nefericite Românii, în numele vreunei operațiuni speciale sau al disciplinei de partid. Justiția nu vă vede, că-i oarbă. Iar dacă vă pune cu de-a sila cineva în balanța ei, atâtat va trage de termene până când ori vă faceți un rost prin alte țări, suspect de blânde cu borfașii români, fie se prescrie fapta, ori ea nu mai există.

La 10 septembrie 2014, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România − dar şi unul dintre cei care au reuşit să rămână puţin cunoscuţi − intră în sediul DNA. Theodor Berna – așa se numește personajul – a fost consilier al lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei. Între timp, a ajuns să fie considerat un rege al asfaltului din România, iar numele său este legat mai ales de firma Tehnologica Radion.

Berna era în arest preventiv și fusese reținut pentru evaziune fiscală și spălare de bani, într-un dosar al cărui prejudiciu se ridica la 100 de milioane de euro. Cu cuțitașul la os, Berna decide să le dezvăluie procurorilor o istorie cu un fost primar care l-ar fi ajutat să trucheze licitații – aparent, o afacere ”clasică” pe tiparul win-win, în care edilul își încasează comisionul, iar omul de afaceri câștigă contractul.

Conform PressOne, în 2009, an cu alegeri prezidenţiale, el se întâlnește – din poziția de administrator al firmei Tehnologica Radion – cu primarul orașului Slatina, Darius Vâlcov. Omul de afaceri îi cere edilului să intervină pe lângă şefii Companiei de Apă Olt ca el să câștige o serie de contracte cu obiectul menţionat. Drept răsplată, îi promite lui Vâlcov un comision de 20% din valoarea contractelor.

Primarul acceptă, după cum va reieşi din denunțul formulat de Berna în 2014. Mai mult, pune și condiții: să primească banii în numerar, și doar la sediul firmei Tehnologica Radion. Cei doi bărbați bat palma, iar firma lui Berna câștigă contractele.

Trec mai puţin de 2 ani şi Darius Vâlcov se înființează la sediul Tehnologica Radion ca să primească o parte din sumă.

Cel puțin asta va spune Berna: cum, în perioada ianuarie-martie 2011, Vâlcov îl vizitează la sediu ca să își primească obolul – 1.200.000 de lei, în tranșe a câte 400.000.

În denunț, pentru un plus de credibilitate, Berna are să o invoce ca martor pe secretara sa de la Tehnologica Radion, care îl vede pe Vâlcov intrând în firmă, dar nu și plecând, pentru că omul de afaceri îi indică de fiecare dată ieşirea din spate, ferită de ochii curioșilor.

Ulterior, Darius Vâlcov – spune Berna – îl va trimite la sediul firmei pe viceprimarul din Slatina, Minel Prina, ca să încaseze banii în locul său.

Minel Prina îl vizitează pe Berna de 5 ori în decurs de 8 luni și primește 2.500.000 de lei, în tranșe de 500.000 de lei.

În aceeași perioadă în care Prina încasează banii, Vâlcov îl roagă pe prietenul său Daniel Bărbulescu să păstreze în apartamentul său un seif voluminos, al cărui cifru nu i-l comunică.

Primarul îi spune lui Bărbulescu că acces la seif nu vor avea decât el și cel mai apropiat om al său, Lucian Sușală. Mai mult, nimeni nu va trebui să se afle în încăpere când unul dintre cei doi va deschide seiful.

Bărbulescu acceptă. El și Vâlcov sunt prieteni atât de buni, încât soția sa, Andra Bărbulescu, se ocupă în Slatina de afaceri pe care primarul nu le poate trece pe numele său, printre care un centru spa. (După un an, în 2012, Bărbulescu va ajunge deputat PSD de Olt.)

Între timp, aparent fără legătură cu aceste afaceri, tânăra slătineancă Larisa Maria Popa, absolventă a unei școli sanitare, câștigă concursul Miss Universe România.

La 24 de ani şi 1,75 metri, Larisa îi impresionează pe jurați cu părul ei lung şi șaten, ochii căprui și dimensiunile 88/63/92.

Succesul o trimite pe Larisa, vreme de aproape o lună, în Brazilia, la finala mondială a Miss Universe, unde nu reușește însă să ajungă printre finaliste.

Imagine preluată de pe contul de Facebook al Larisei Popa.

Revenită în țară, Larisa decide să se implice în campanii caritabile. Astfel, în toamna lui 2011 ea ajunge să „prezideze” o cină filantropică unde tacâmul costă 1.000 de euro.

Banii îi sunt destinați celui mai bun profesor de fizică din Slatina, Ion Petrică. După ce, ani la rând, i-a pregătit pe olimpicii orașului, Petrică este acum în pericol de a-și pierde vederea din cauza unei tumori.

Prin proiectul denumit „Dă viață unui dascăl!”, oamenii de afaceri din Slatina decid să strângă bani pentru o intervenție chirurgicală.

Este cina la care Miss Universe România îl cunoaşte pe primarul Darius Vâlcov, venit la eveniment în calitate de susţinător al acţiunii caritabile.

Ajungem în 2012, iar soţii Andra şi Daniel Bărbulescu își fac bagajele, pregătiți să se mute într-o casă nouă din Slatina. În locul lor vin părinții Andrei Bărbulescu, care devin astfel noii gardieni ai seifului.

Mutarea lui Bărbulescu nu îi stingherește pe Vâlcov şi pe Sușală, care continuă să acceseze seiful.

Daniel Bărbulescu, deputat PSD în mandatul 2012-2016, finul și denunțătorul lui Darius Vâlcov. Foto: Cdep.ro

Socrul lui Daniel Bărbulescu are să le povestească procurorilor cum, în 2015, îl vede pe Lucian Sușală apărând la ușa apartamentului său cu o serie de colete în care par să fie tablouri.

După ce umblă la seif, Sușală iese fără colete, așa încât socrul lui Bărbulescu presupune că acestea au rămas înăuntru. El nu știe, însă, cifrul. 

Tot în 2012, Vâlcov renunţă la primărie pentru un fotoliu de senator PSD, iar circuitul șpăgii se schimbă. Edil al Slatinei devine viceprimarul Minel Prina.

Dar nu promovarea celor doi în funcţii este motivul pentru care mecanismul şpăgii va deveni ceva mai complex. De vină este ghinionul în afaceri al magnatului Theodor Berna.

El nu mai poate achita banii la fel de prompt, şi nici în numerar, ca odinioară. Va povesti în anchetă că 2012 este anul în care debutează problemele sale financiare.

Potrivit relatărilor din presă, în comparaţie cu perioada guvernării PDL, cifra de afaceri a companiilor lui Berna scade de 30 de ori după preluarea puterii de către PSD.

Înțelegerea dintre Vâlcov şi Berna se menține, totuși, sub o altă formă.

În această perioadă − va povesti omul de afaceri −, firma de construcții Tehnologica Radion încheie trei contracte cu societatea Plus Confort SRL, care îi facturează lui Berna servicii fictive de peste 3 milioane de lei.

Plus Confort este compania lui Andrei Ovidiu Ramba, fiul lui Virgil Ramba, fost director la Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București − poreclit de presă „spaima caloriferelor” după demiterea sa pentru management defectuos”.

Mai târziu, împreună cu Berna, fiul lui Virgil Ramba îl denunță și el pe Vâlcov și spune că banii transferați la firma sa au ajuns în cele din urmă la acesta şi la Minel Prina.

Suntem în 2014. Este anul în care Victor Ponta candidează la prezidenţiale din postura de șef al Guvernului. În luna decembrie, Darius Vâlcov este mutat din funcția de ministru delegat pentru Buget în cea de ministru de Finanțe.

  • Este și anul în care Theodor Berna formulează denunțul care are să pună capăt carierei fostului primar de Slatina.

Estimp, Larisa Popa, fosta Miss Universe România, acordă un interviu revistei The One. Ea vorbește despre noul său proiect, Galeria Raphael, denumită după faimosul pictor renascentist Rafael Sanzio:

„Galeria de artă Raphael este proiectul meu de suflet, o galerie care pune accentul atât pe interesele colecționarilor de artă, fie ea interbelică sau contemporană, cât și pe cele ale artiștilor, oferindu-le spațiu pentru vernisaje. Și sper să aduc o contribuție semnificativă pe piața de artă din România”.

Ce știe Larisa Popa despre artă? Mai nimic, după cum va recunoaşte în declarația de martor din dosarul Vâlcov.

De unde are Miss Universe tablourile din colecția Galeriei Raphael? Eh, din acest moment, lucrurile se complică.

Larisa Popa înființase firma care deține galeria în vara lui 2013, potrivit datelor de pe site-ul listafirme.ro. Ea figurează drept unic asociat și administrator al companiei, care are sediul într-una dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei, pe strada Stockholm, nu departe de clădirea Guvernului.

Sediul Galeriei Raphael din Strada Stockholm. Captură Google Maps

Chiria de 500 de euro pe lună nu o achită însă cu banii ei, ci „sponsorizată” de patronul Plus Confort SRL, Andrei Ovidiu Ramba – dacă luăm în considerare declarațiile sale de după trimiterea în judecată a lui Darius Vâlcov.

Deși admite că îl cunoștea pe Vâlcov, Larisa Popa susţine că nu acesta, ci Andrei Ovidiu Ramba i-ar fi dat tablourile spre păstrare, precizând că îi aparțin lui.

Fosta Miss mai spune că nu l-a văzut decât o singură dată pe Vâlcov, la o licitație la care fusese trimisă de Ramba, și atunci s-au rezumat la un salut.

Ea povestește însă că era trimisă frecvent la asemenea licitații, pentru care primea banii de la Ramba și i se spunea ce să cumpere. Uneori interacționa și cu omul de încredere al lui Vâlcov – Lucian Suşală, cel care avea codul de la seif.

Pentru titulatura de manager al Galeriei Raphael, depozitară a unor picturi de sute de mii de euro, și pentru promisiunea unei cariere în domeniul artistic, Larisa Popa – școlită pentru un post de asistent farmacist – primește 2.500 de lei pe lună.

Sușală va recunoaște că, în 2015, speriat de un control al Fiscului, a dat foc unor hard disk-uri și unor documente incriminatoare. Tot în 2015, în vâltoarea anchetei DNA, seiful aflat în apartamentul din Slatina al familiei Bărbulescu trebuie mutat, așa că se fac demersuri pentru transportarea casei de valori în locuința unui primar de comună din județul Olt.

Omul refuză însă, așa că seiful ajunge în localitatea Osica de Sus, la niște rude de-ale deputatului PSD Daniel Bărbulescu.

Acesta le va povesti procurorilor cum însuși Vâlcov îi dă acces la seif şi îi cere să distrugă unele documente. Astfel, vede cu ochii lui averea: trei lingouri de aur a câte un kilogram, 90.000 de dolari, un tablou inscripționat Renoir, un altul inscripționat Jean Cocteau, o pictură pe lemn semnată Aurel Acasandrei și peste un milion de lei.

Cifrul era 77. Întâmplător sau nu, anul nașterii lui Vâlcov este 1977.

La 25 martie 2015, în ziua în care ortodocșii sărbătoresc Buna Vestire, iar el împlinește 38 de ani, Darius-Bogdan Vâlcov le cere colegilor săi din Senat să avizeze pozitiv cererea de urmărire penală trimisă de DNA.

Două săptămâni mai târziu, Vâlcov – rămas fără funcții – ajunge față în față cu denunțătorii săi. Printre aceștia, şi Lucian Sușală, căruia fostul ministru îi va reproșa, într-un proces verbal întocmit de procurorul de caz, lipsa de loialitate.

„L-am considerat un prieten până la începerea anchetei”, are să spună Vâlcov.

Sușală neagă prietenia: spune că a fost un subaltern și că l-a considerat întotdeauna pe Vâlcov șeful său.

Încolțit, fostul ministru de Finanţe şi primar de Slatina decide să se supună testului poligraf – așa-zisul test cu detectorul de minciuni –, pe care îl pică.

Aparatul înregistrează modificări specifice comportamentului simulat” atunci când subiectul răspunde la întrebările:

– Aţi primit, în mod direct, vreo sumă de bani de la Theodor Berna în legătură cu contractele încheiate între SC Tehnologica Radion SRL și Compania de Apă Olt, la sediul Tehnologica Radion?

– Aţi spălat vreo sumă de bani provenită de la Tehnologica Radion prin societățile SC Plus Confort, SC Cafmin, SC MKS Still Grand Serv SRL și SC Bogmar PRO Design?

– În afară de ceea ce mi-aţi spus, aţi controlat activitățile comerciale dintre firmele SC Millenium Topographica SRL, SC Contis Company SRL, SC City Hotel &Louge SRL, SC Enero Prod SRL, SC Rupiah SRL și SC Aceti SRL?

În schimb, Vâlcov trece testul atunci când îl indică pe Vasile Blaga drept mijlocitor al înțelegerii dintre el și Theodor Berna. La momentul presupusei mijlociri, Blaga era ministru de Interne şi secretar general al PDL.

Știrea apare în presă, iar Blaga reacționează rapid cu un comunicat:

„Nu am intervenit niciodată în favoarea vreunei firme participante la licitații din România, nici din poziția de lider al PDL, nici din cea de membru al Guvernului. Nu am fost chemat de nicio instituție pentru a da explicații în legătură cu subiecte care fac obiectul unei anchete (….). Regret că numele meu este folosit în declarații pe care persoane aflate într-o situație dificilă le dau în fața anchetatorilor”.

„Dacă Darius Vâlcov cumpără tablouri, toată lumea cumpără tablouri”

După trimiterea în judecată a lui Vâlcov, încep să se petreacă lucruri stranii.

  • Un membru al comisiei care-i atribuise lui Berna contractele de la Compania de Apă Olt, după ce inițial declarase că Darius Vâlcov i-a influențat pe membrii acelei comisii, spune în instanță că fostul ministru nu a avut niciun amestec. Se alege cu un dosar penal pentru mărturie mincinoasă.
  • Apoi, Larisa Popa susține că procurorul de caz i-a trunchiat declarația dată în faza urmăririi penale: magistratul nu ar fi notat când ea spusese că nu crede că Vâlcov a avut vreun amestec în afacerea de la Galeria Raphael.
  • Vâlcov însuși își clamează nevinovăția și spune că doar o parte din banii aflați în seif îi aparțin, restul fiind proprietatea lui Minel Prina.
  • Sușală continuă să afirme că Vâlcov a fost creierul operațiunii și spune că tablourile au fost cumpărate pentru a spăla banii obținuți din mită. Tot Sușală va declara în instanță cum căra genți cu bani destinați lui Vâlcov.
  • Fostul șofer al lui Vâlcov, Marinică Strinu, povestește și el cum, la un moment dat, în perioada în care transporta tablouri şi genți cu bani, a fost nevoit să agațe pe pereții propriului apartament 12 picturi despre care şeful îl învățase să spună că sunt cumpărate cu bani de la botezul copilului. Soția lui Marinică Strinu confirmă.

„Sușală mi-a spus că Vâlcov vrea să le pun pe perete și să spun că sunt ale mele, cumpărate din banii de la botezul copiilor. Este adevărat că, în acel moment, Vâlcov mi-a spus: «Te rog, scapă-mă, nu mă lăsa!».”

Şoferul povestește că Vâlcov i-a adresat rugămintea să îl scape chiar în biroul său de ministru al Finanțelor.

  • O fostă consilieră a lui Vâlcov, Sandra Stănescu Langa, care e şi soția unui văr de-ai acestuia, are să povestească, la rândul ei, că a achiziționat tablouri, inclusiv din străinătate, cu bani primiți de la Darius Vâlcov. Ea va spune că s-a și întâlnit cu Larisa Popa la o astfel de licitație organizată la Paris.

„Am achiziționat în 2013 aproximativ 40 de tablouri pe numele meu, achitate cu sume de bani primite de la Vâlcov sau de la Marinică (Strinu – n.r.). Despre tablouri pot arăta că erau realizate de pictori români. Le predam șoferului, după achiziționare.

Am semnat un contract de consignație în 2014. La sfârșit mi l-a dat Vâlcov. Prin acesta, eu dădeam tablourile cumpărate în consignație către SC Raphael. La un moment dat, Vâlcov mi-a cerut să le duc pe toate la galeria Raphael de pe strada Stockholm.”

„La Relation”, pictură de Victor Brauner.

Galeria din strada Stockholm nu va avea niciodată activitate. Până ca afacerea să demareze, procurorii încep ancheta și confiscă din imobil 29 de lucrări semnate de Andy Warhol, schițe de Picasso, pânze de Aurel Băeșu, Nicolae Vermont ș.a.

  • Deși fotografiile acestor opere de artă apar pe site-ul galeriei, procurorii le descoperă nu în imobil, ci în pereți falși.

„Corida”, desen în tuș de Pablo Picasso. Sursa foto: raphael.dev.iceix.ro

În total, 125 de tablouri despre care procurorii cred că îi aparțineau lui Darius Vâlcov ajung sub sechestru, în custodia Muzeului Național de Artă.

  • Printre acestea, lucrări estimate la peste 200.000 de lei, precum „Car cu boi la asfințit”, de Nicolae Grigorescu.

„Car cu boi la asfințit”, de N. Grigorescu. Sursa: raphael.dev.iceix.ro

Cumnatul Sandrei Stănescu, văr cu Vâlcov, va spune în instanță:

„Știu că în acea perioadă au fost achiziționate tablouri de către Darius Vâlcov, Andrei Ramba și alții. Multe au fost achiziționate prin intermediul cumnatei mele (Sandra Stănescu Langa – n.r.), care avea un discount de 15% la o casă de licitații. Cred că și Daniel Bărbulescu a achiziționat tablouri.

Există o modă în Slatina: dacă Darius Vâlcov bea o sticlă de Corona, toată lumea bea Corona. Dacă Darius Vâlcov cumpără tablouri, toată lumea cumpără tablouri”.

„Tătăroaice la Balcic”, de Nicolae Vermont. Sursa: http://raphael.dev.iceix.ro

Această reconstituire a evenimentelor o datorăm jurnaliștilor de la PressOne care au consultat și au pus cap la capinformațiile din cele 50 de volume ale dosarului lui Darius Vâlcov în baza unei cereri formulate potrivit Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Întâlniri conspirative în cimitir

După începerea anchetei, Darius Vâlcov se întâlnea în cimitir cu unii dintre oamenii săi de încredere, pentru a le da asigurări că vor scăpa basma curată.

Site-ul TVR, de pildă, a redat un fragment dintr-o discuție ambientală interceptată de procurori la 24 februarie 2015:

„TIMOFTE BOGDAN PETRE: Şi zice… Şi zice că ar fi zis Darius săptămâna trecută, cât am stat noi pe aici în Bucureşti, s-au dus, s-au întâlnit în cimitir şi au vorbit şi…

MOCANU MARIAN ALEXANDRU: Îm?

TIMOFTE BOGDAN PETRE: Şi zice că ar fi zis Darius, cu o lacrimă, aşa, în colţ, s-a întors şi a zis a… «Eu mi le asum pe toate. Nu o să vă las pe niciunu’ aşa.» (Sursă: referat DNA)”.

CA LA MAFIOȚI

  • La 6 decembrie 2016, de Sfântul Nicolae, un bărbat de 60 de ani a fost găsit spânzurat într-o hală din comuna Slătioara. Era Gheorghe Buică, fost director al Companiei de Apă Olt până în 2010 şi fost vicepreședinte al Consiliului Județean Olt.

Medicii au spus că nu găsiseră urme de violență și că era vorba despre o sinucidere.

În presa locală, apropiații lui Buică au declarat că acesta devenise tot mai stresat după începerea anchetei în cazul Vâlcov. Cu puţin timp înainte, procurorii începuseră urmărirea penală și pe numele său.

  • Element important: denunțătorul lui Vâlcov, omul de afaceri Theodor Berna, s-a constituit parte vătămată în dosarul în care Sebastian Ghiță este judecat alături de foști șefi din Parchete. Berna l-a acuzat pe Ghiţă că i-ar fi cerut 500.000 de euro pentru televiziunea sa, „ca să nu aibă probleme”. 
  • Larisa Popa lucrează la un centru de înfrumusețare.
  • Fostul deputat PSD Daniel Bărbulescu, paznicul seifului lui Vâlcov, nu a mai candidat în 2016 pentru un nou mandat de parlamentar.
  • La finele lunii aprilie 2017, Înalta Curte l-a scos pe Darius Vâlcov de sub control judiciar.

Doar nu era să se extindă ”lucrarea” către ”buldogul Vasile Blaga”…