Editorial

Fiecare hoție, fiecare minciună publică, poate fi bilețelul către o carieră politică de succes – acesta trebuie să fie adevăratul discurs la începerea școlii, nu bla-bla-bla-urile despre „ai carte, ai parte”

Începerea școlii pentru politicieni este ca luna decembrie pentru Ștefan Hrușcă. De îndată-i auzi cum le cântă elevilor despre viitor și “ai carte, ai parte”. Este atâta revărsare de virtuți din gura politicienilor către fragedele vlăstare din fața lor încât mi-e teamă c-au să le frângă sub viitura de platitudini și vorbe mincinoase. Ce frumos este să le zici despre învățătură și muncă asiduă în timp ce ei își aud părinții vorbind că se fură și că somnul în funcție este în fișa postului funcțiilor plătite din bani publici. Că fiecare copiuță comisă, fiecare plagiat, poate fi bilețelul către cariera politică de succes încununată cu funcția de prim ministru…

Poți să furi și să minți în România, dar, când vei crește, trebuie (obligatoriu) să te faci politician.

Că vin apoi confrații parlamentarii și-ți dau o lege în folos personal să te scutească de ponoasele legale ale hoțiilor făcute. Cea mai tare meserie din viitor este cea cu doctorat de plagiator. Ar trebui introdusă în nomenclatorul de meserii.

Ar trebui să cerem programă specială cu materii personalizate în școli profesionale (Școala profesională de Studii Politice, nu le tebuie liceu și facultate, îi încurcă) pentru viitorii politicieni din România:

– îngroșatul obrazului,

– înghițitul broaștelor,

– mințitul să înghețe apele,

– mâna până la umăr în bugete,

– afaceri cu bugetul și mimarea de afaceri particulare,

– negarea securiștilor din viața personală,

– beizadeaismul, nepotismul, girofarismul,

– viață pe bani publici, ca viață personală,

– agramatismul, analfabetismul funcțional,

– prinsul cu chiloții în vine și negarea evidenței cu chilotul murdar la cur șamd.

Toată lipsa de caracter, jegul plenar, s-a adunat în cloaca politică din România.

Tinerii învață că furtul te face să ajungi bine și în fruntea bucatelor. Să furi ca toți cei prezentați de către tembeliziuni drept “succesuri” în viață, apoi să fii răsplătit devenind femeia de serviciu a vreunui politician. Și, poate, chiar la pușcărie pentru o vreme. Dar măcar martir al luptei anti-corupție și cu ce-ai furat, la familie-n traistă.

Căci pușcăria trece, averile rămân.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *