Fenomenele meteorologice extreme din ultima vreme au creat pagube materiale în întregul județ. Rafalele de vânt de o intensitate nemaiîntâlnită au doborât copaci, au răsturnat mașini și au luat acoperișurile multor case. După cum a explicat, pentru Ziar de Cluj, Narcis Maier, şeful serviciului prognoză din cadrul Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord, vijeliile, neobișnuite până acum, ar putea lovi județul din ce în ce mai des:
„Fenomenele acestea sunt și extreme și neobișnuite pentru zonă pentru că rafale de peste 25 m/secundă sunt destul de rare. Am mai avut la Dej, în 3 septembrie, rafală de 26 m/secundă. Au mai fost, dar rare. În Cluj, rafale de 27 m/secundă nu îmi amintesc să fi fost în ultimii 10 ani. Duminică, 27 m/secundă a fost maximul pentru municipiul Cluj-Napoca, 40,9 m/secundă pentru Huedin. S-a anticipat că vor fi rafale de peste 25 m/secundă, 90 km/h, dar nu s-a crezut că se poate depăși și acea valoare.
Eu, de când lucrez, de 20 de ani, în meteorologie, nu am văzut o linie de vijelie așa de bine conturată și de lungă, avea pe orizontală o dezvoltare de 200-300 de kilometri. Având în vedere schimbările climatice, încălzirea care se resimte an de an în temperaturi, putem spune că, da, vor deveni din ce în ce mai dese aceste fenomene. Dacă, în răstimpul de două săptămâni, din 3 până în 20 septembrie, am avut practic 3 episoade cu pagube datorită vântului, înseamnă că devin din ce în ce mai dese! Deci, ne putem aștepta și pe viitor ca astfel de intensificări ale vântului, de tip vijelie, să fie din ce în ce mai dese!”
În aceste condiții, întrebarea care se ridică este dacă, conform normativelor din construcții, clădirile sunt proiectate și construite să reziste la astfel de fenomene meteorologice extreme. Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, a explicat, pentru Ziar de Cluj, ce prevăd normativele în construcții și care sunt factorii responsabili pentru acoperișurile zburate de vânt sau parțial avariate:
„Nu este un normativ care se referă numai la vânt. Există mai multe normative chiar de proiectare a structurilor, a șarpantelor, a acoperișurilor, a structurilor de beton, a structurilor de zidărie, a fațadelor și, în fiecare, se vorbește și de încărcare din vânt sau sarcina vântului, alături de alte sarcini care vin din condițiile meteo, cum ar fi încărcarea din zăpadă, care e diferită pe zone, pentru că în unele zone ninge, statistic, mai mult sau mai puțin. Deci există clar astfel de prevederi cuprinse în normativele specifice ingineriei civile. Nu este separat pe vânt, nu este normativul de protecție la vânt, așa cum există unul de protecție la incendiu, care e distinct.
Ar trebui să reziste acoperișurile la vânt. Faptul că au zburat bucăți sau chiar integral acoperișuri denotă proiectare sau execuție defectuoasă! Asta e clar! A face o expertiză costă. Exact așa cum au fost expertizate la București, în mare parte, din punct de vedere seismic, mai multe clădiri. Dar asta nu înseamnă că toate clădirile au fost expertizate pentru că costă foarte mult, doar atâtea au reușit să expertizeze, câte au expertizat, și le-au găsit ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I sau II ș.a.m.d.
Există anumite elemente care sunt zonificate, cum ar fi seismul, vântul și zăpada, elementele care țin de apele meteorice (deci cât de mult plouă, pentru că și acolo sunt statistici) și temperaturile. Sunt zone climatice, la Miercurea Ciuc e altfel decât la Mangalia. Clujul este o zonă cu condiții medii pentru România. Spre exemplu, dacă am fi pe litoral, acolo se ia în calcul agresivitatea salină. Aerul de acolo este sărat din cauza mării, ceea ce corodează armăturile și piesele de oțel mai tare decât la noi, aici, unde nu e aerul salin. Deci, normativele sunt deștepte și cuprinzătoare.
După părerea mea, construcțiile normale ar fi trebuit să reziste. Dar trebuie să ținem cont de faptul că, în România, există o rată a construcțiilor neautorizate sau incomplet recepționate sau care nu respectă normativele, imensă, uriașă! Chiar și la clădirile publice! Clientul public nu este, prin definiție, clientul care respectă legea! Nici vorbă! Și foarte multe lucrări se fac, inclusiv la clădiri publice, improvizate: modificări, transformări fără autorizație, se adaugă, se pune. Sărăcia și incompetența, coroborate, dau minuni! Dacă mai adăugăm și corupția, atunci avem = România: sărăcie, incompetență, corupție!”
Dacă, conform normativelor, construcțiile ar trebui să reziste rafalelor violente de vânt, înseamnă că Inspectoratul de Stat în Construcții va avea foarte mult de muncă de acum înainte. Inspectorii acestei instituții ar trebui să investigheze de ce de pe anumite clădiri au zburat acoperișurile, dacă problema a fost de proiectare, de execuție a lucrărilor, dacă au existat modificări neautorizate sau chiar construcții din start neautorizate și, după această activitate, poate că nu ar strica și o activitate mai intensă de inspecție și de expertiză a clădirilor încă neafectate de vânturile care, cu siguranță, vor reveni. Depistarea din timp a neregulilor de proiectare și de execuție ar putea însemna salvare de vieți. Nu ar strica nici ca și serviciile de specialitate ale primăriilor, responsabile cu inspecția în construcții, să își facă treaba mai mult în sensul descoperirii și remedierii neregulilor intenționate – sau nu – de construcție a clădirilor publice și private, și mai puțin în sensul acoperii celor care construiesc după bunul-plac, fără sau cu autorizații doar parțiale de construire.
Foto: Facebook.com