Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți cele trei legi al justiției votate de coaliția PSD-PNL-UDMR și a ignorat cererile opoziției și ale unor organizații non-guvernamentale de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția. De asemenea, și Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a solicitat în 22 septembrie autorităților române să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a adopta legile justiției.
Cele trei legi promulgate sunt Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor (PL-x 440/01.09.2022); Legea privind organizarea judiciară (PL-x 441/01.09.2022) și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PL-x 442/01.09.2022).
CE SE CONSIDERĂ A FI ÎN NEREGULĂ CU ACESTE LEGI?
În forma actuală, pachetul legilor Justiției încalcă independența magistraților și nu respectă nici precedentele avize ale Comisiei de la Veneția ori recomandările MCV. Deși pline de prevederi controversate, o parte dintre ele se dovedesc a fi nocive pentru independența sistemului judiciar. Astfel, în forma ajunsă pe masa președintelui, legile justiției:
• Permit ocuparea de funcții nemeritocratic și dominarea numirilor procurorilor și judecătorilor de un grup restrâns de decidenți
• Duc la politizarea sistemului judiciar și menținerea controlului politic asupra numirii procurorului general
• Oferă puteri sporite pentru procurorul general, numit politic, care poate infirma orice dosar al altor procurori și poate declanșa ancheta disciplinară
Legile justiției au fost promovate de ministrul Cătălin Predoiu și au trecut în procedură accelerată prin Parlament.
Prin urmare, ce anume am putea căuta noi în Spațiul Schengen?