„DNA să vină să vă ia”, „Cine nu sare, nu vrea schimbare şi ia o condamnare” şi „Fără penali în funcţii publice” – mamă, ce iureş era pe străzi şi cum mai creştea vuietul #rezsitenţilor de nu se mai săturau “securiştii” să se joace cu ei de-a mărşăluitul pe străzi în 2017, 2018 şi 2019… Ce ani, ce ani! Toată lumea ştia că „binele va învinge”, că Dragnea va face puşcărie, că vom avea “o Ţară ca afară” şi că adevărata sursă de penali sunt cei de la Peee Seee Deee.
Între timp, un fost ministru al unuia dintre guvernele Orban de pandemie din anul 2020, Costel Alexe, a fost prins de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu o mită de 22 de tone de tablă prin care condiţiona, el, ca ministru al Mediului, emiterea de certificate verzi către Sidex Galaţi.
Între timp, mult prea onorabilul Alexe a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, fief PNL în care se umbla cu tabla vopsită către stat încă de pe vremea lui Fenechiu şi Chiuariu – doi pârnăiaşi dintre care unul a fost chiar ministru al Justiţiei.
În ianuarie 2014, fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost condamnat definitiv la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Poşta Română“. Pe lângă pedeapsa cu suspendare, lui Chiuariu i s-a mai interzis pentru trei ani dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. În momentul condamnării, Tudor Chiuariu era preşedintele Comisiei juridice din Senat şi aşa a şi rămas. Că Legea în România este făcută pentru prostoi, nu pentru şefi. Prin urmare, condamnarea cu suspendare şipedeapsa complementară nu-l obligau cu nimic să renunţe la funcţia de parlamentar sau de preşedinte de comisie.
În prezent, Chiuaru mai are pe ţeavă un proces. În noiembrie 2019, un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care sunt acuzaţi foştii deputaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, dar şi fostul ministru Tudor Chiuariu (observaţi transpartiditatea borfăşiei?) să se rejudece de la zero la Curtea de Apel Braşov.
Revenind la actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, având calitatea de urmărit penal într-un dosar de corupţie, Președintele PNL, Ludovic Orban, a declarat luni seară, la B1TV, că încă nu a luat o decizie în ceea ce-l privește, precizând că partidul nu-i poate impune acestuia să demisioneze deoarece a fost ales prin vot direct de către cetățeni.
Întrebat dacă îi va cere lui Alexe să demisioneze, așa cum au solicitat cei de la USR-PLUS, Orban a răspuns (citez): ”Cum să îi impună partidul cuiva să demisioneze? Președintele de Consiliu județean nu a mai fost ales prin negociere ca în 2016, ci prin votul cetățenilor”.
Constrângere legală, poate că nu, dar… morală? Să-l azvârle partidul afară pe brânci, să se conformeze la trei ani de slogane strigate pe străzi. Dar ce-o fi în capul meu? De când aştept principii morale din partea vreunui politician?
Dar ce aşteptări trebuie să am de la Justiţie când noul ministru al Justiţiei (USR-PLUS), Stelian Ion, are un trecut sulfuros cu administraţiile pesediste ale Constanţei: de la a fi avocatul lui Mazăre, până la contracte cu o regie locală?
Când conform Newsweek România, a obținut în mod dubios o garsonieră de la ANL, încălcând, în 2004, de cel puțin patru ori legea, crescându-și în mod fraudulos punctajul. Unele dintre nereguli puteau fi sancționate penal, dacă o anchetă ar fi fost efectuată la timp. Dar nu a fost să fie şi omul a apărut de “nou” în politică.
Nou, dar cu năravuri vechi. În decembrie 2017, deputatul USR Stelian Ion a propus, alături de traseista Steluța Cătăniciu, noi forme de protecție a magistraților în fața urmăririi penale. El a revenit asupra propunerii numai după un val de reacții extrem de critice.
„Să vedem ce calitate are…” – ne zice Orban. Desigur, cu asemenea coaliţie de guvernare, cu un asemenea ministru al Justiţiei, numai calitatea de invitat la o cafea la DNA.
Trist, până la dezgust, este cum “soţietatea” în civil tace la fel de isteric pe cât de gureşă era mai ani.
Şi, gata!