Analiza

Fantomaticul Adrian Negruţiu, fost auditor la Curtea de Conturi, a primit de la FUNAR o concesiune pe 99 de ani, pentru care plăteşte 9,6 lei/mp

 

336/1997 – punctul 0 al concesiunilor bănoase! 

În cursul anilor 1997-2004 administrația locală condusă de primarul de atunci, Gheorghe Funar a pus la bătaie o parcelă considerabilă de teren, din Cartierul Zorilor, exclusiv pentru angajați ai Primăriei, consilieri locali, sau angajați în Curtea de Conturi Cluj, Universitatea Tehnică Cluj sau Garda Financiară.

Printre cei ce au primit concesiuni de la Funar, cu reduceri de până la 95% din redevența calculată la acea vreme, se numără și Negruțiu Adrian Doru Emilian, un orădean ce și-a început cariera la Curtea de Conturi Cluj.

 

Prin Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca cu numărul 336 din 1997 se împărțeau 20.000 de mp din Cartierul Zorilor în câte 5.000 mp pentru angajații instituțiilor menționate mai sus. Redevența stabilită atunci era de 30 de lei la mp, din care se mai scădea o reducere de 95%. Instituțiile beneficiare de aceste parcele trebuiau să le folosească pentru a construi 10 locuințe de tip duplex, iar diferența de teren să fie dată înapoi municipalității pentru spatii verzi și căi de acces către cea ce azi a devenit o zonă de lux.

 

Negruțiu a primit 334 de mp pe care și-a realizat o locuință de tipul D+P+E, pe strada Caisului nr 24, unde locuiește și în prezent.

 

Însă după ce a beneficiat de „ajutorul social” de la administrația lui Funar, Adrian Doru Emilian Negruțiu s-a mutat la Romanian International Bank și ulterior la Banca Națională Română, ocupând tot timpul funcții de control prin audit.

În timp ce era funcționar public, a participat în cadrul mai multor firme precum Cami Cont SRL(unde a avut până la 55% din pachetul de acțiuni), Trans Construct SRL și societatea înființată alături de fosta lui soție, Rodica Negruțiu, Contasist.

În cazul Cami Cont şi Contasist, obiectul de activitate era specializarea lui Doru Negruţiu: Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal.

Pentru concesiunea terenului, preţul stabilit în schimbul a 99 de ani de pace şi voie bună a fost de 3141,16 lei. Astfel că pentru cei 324 de mp de sub locuinţa lui Negruţiu, Primăria a primit 9,6 lei per mp. Asta în ideea în care, în prezent un metru pătrat de teren se vinde cu 225 de euro, şi nu vorbim de o zonă de lux precum Caisului ci de varianta Zorilor- Str. Frunzișului.

 

(Declaraţie de Avere- Negruţiu Rodica Delia )

 

Ipocrizie la cote înalte

Soţia lui Negruţiu a fost consilier judeţean în CJ Cluj şi membră în Sindicatul Liber Transilvania. Potrivit unei declaraţii de avere a acesteia, din anul 2010, rezultă că acel teren concesionat de Emilian Doru Negruţiu în 2005 pentru vila în care au locuit cei doi, a fost dobândit după ce au achiziţionat două apartamente în Cluj-Napoca, unul de 66 de mp şi celălalt de doar 28 mp. Practic, cei doi erau atât de nevoiaşi încât un cumul de aproape 100 mp nu le ajungea, motiv pentru care în 2005 au intrat în posesia celor 324 de mp de teren pe care se află o vilă cu etaj.

 

Cât despre apartamentele acestora, unul a fost dat în chirie în timp ce ei adunau în contul de la Banca Comercială Română, zeci de mii de lei (în 2010 aveau un cont de 50.000 lei). Din cadrul acestei declaraţii rezulta că Emil Doru Negruţiu încasa lunar de pe postul de inspector la BNR, nu mai puţin de 5.200 de lei (undeva la 1.200 de euro pe lună, cu un calcul euro la cursul valutar din 2010).

Însă, anul trecut, soţia acetuia a decis să devorţeze de el. La 65 de ani. Judecătoria Cluj-Napoca a desfiinţat căsnicia celor doi, iar Rodica va renunţa la numele soţului, potrivit deciziei luată de instanţă. 

Negruţiu Adrian Doru Emilian, la cei 65 de ani ai săi, se poate lăuda cu un traseu profesional început în Organizaţia Judeţeană de Turism Cluj( în perioada anilor 90), ulterior a fost inspector la Finanţe Cluj de unde a plecat la Curtea De Conturi. S-a perindat o perioadă prin Combinatul Industria Sârmei de la Câmpia Turzii şi BNR. Potrivt surselor, acesta a fost director la Romanian International Bank – actuala Idea Bank România.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *