Ziardecluj.ro i-a provocat pe sefii mai multor institutii la un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla in Cluj daca, spre exemplu, la maratonul din acest sfarsit de saptamana ar exploda o bomba, la fel cum s-a intamplat ieri in Boston? Cum ar gestiona Clujul o celula de criza si in ce conditii este activat Planul rosu de interventie? Cat de pregatite sunt autoritatile pentru a face fata unui eveniment cu urmari grave: zeci de morti si sute de raniti? Spitalele clujene ar putea trata atatia raniti simultan? Pe unii dintre ei i-am surprins mai nepregatiti, in timp ce altii stiu ca la carte pasii care trebuie urmati.
Daca la maratonul de duminica, 21 aprilie, la care si-au anuntat prezenta peste 2.000 de participanti, ar exista un atentat cu bomba, urmarile ar fi de neimaginat. La fel ca in cazul atacului de aseara din Boston, ar putea fi vorba de sute de raniti si mai multi morti. Prima persoana anuntata, potrivit procedurilor de urgenta, ar fi prefectul Clujului, Gheorghe Vuscan, iar apoi seful ISU Cluj, generalul de brigada Vasile Somlea. Asta in primele cinci minute de la primul apel facut la 112.
Medicul Horia Simu, managerul Serviciului Judetean de Ambulanta Cluj, explica modul in care s-ar actiona in caz de Cod Rosu. “In primele cinci minute ar fi alertat prefectul judetului. Daca nu este de gasit la telefon, este anuntat seful Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Cluj”, spune Simu.
Este foarte probabil ca prefectul Vuscan sa fie ocupat, la fel ca si astazi, cu o conferinta de presa.
Spitalul de campanie de la ISU poate trata 40 de raniti concomitent
Seful ISU Cluj, generalul de brigada Vasile Somlea, s-a aratat scepic in fata acestei discutii, spunand ca astfel de informatii “nu se transmit telefonic”. Totusi, Somlea ne-a asigurat ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Cluj ar fi pregatit oricarei situatii.
Spre exemplu, in astfel de cazuri, spitalul de campanie care a intrat in dotarea ISU Cluj la sfarsitul anului trecut, ar putea fi de un real ajutor. Este vorba de doua autospeciale care pot gazdui pana la 40 de raniti concomitent. Ambulantele sunt destinate cazurilor foarte grave, cu multe victime. In ceea ce priveste capacitatea de interventie si viteza de reactie in caz de necesitate, aceste spitale mobile pot deveni complet operationale in timp record, indiferent de conditiile de teren sau meteo, pana si in camp deschis, si pot fi instalate in mai putin de 15 minute.
Autospecialele sunt dotate cu echipamente pentru descarcerari grele, aparatura medicala performanta, corturi termoizolante care asigura protectia personalului si a victimelor in conditii meteo extreme de pana la – 30 de grade Celsius, precum si capacitatea mare de procesare a pacientilor, si anume 40 de raniti concomitent.
Ambulanta si-ar chema echipajele din tot judetul
In judetul Cluj, exista 68 de masini de ambulanta, din care 34 de transport si tot atatea de urgenta. In Cluj-Napoca functioneaza 10-12 masini.
“La 30 de minute de la alertare, tot atatea echipaje cate sunt intr-o tura trebuie chemate de acasa pentru a ajunge la locul incidentului. Daca nu se face fata cu ambulantele din Cluj-Napoca, se aduc imediat cele din judet. Sunt mobilzati toti cei 300 de angajati, personal operativ (asistenti, medici, ambulantieri). Sunt alertati si cei 30 de voluntari cu care colaboram, prin SMS comun”, explica medicul Horia Simu.
Urmatorul pas ar fi ca ranitii sa fie transportati in spitale. Directorul de ingrijiri al Spitalului Clinic Judetean, Monica Costin, spune ca la ISU Cluj se gasesc datele centralizate ale spitalelor din Cluj in ceea ce priveste gestionarea unei situatii de urgenta.
“Toate rapoartele cu capacitatea spitalelor si planurile in astfel de cazuri se gasesc la ISU, noi le-am raportat acolo cand ni s-au cerut”, a spus Costin.
Spre exemplu, Spitalul Clinic Judetean are o capacitate de 1.777 de paturi, in 33 de cladiri distincte. Dintre acestea, mai putin de 100 de paturi sunt disponibile in sectia de Terapie Intensiva.
Seful IPJ Cluj o da pe “mijloace specifice”
Fara doar si poate, din celula de criza formata la nivelul judetului ar face parte si seful IPJ Cluj, chestorul Ioan Pacurar.
“Ce as face daca in Cluj ar exploda o bomba? In primul rand, ii anunt pe ceilalti colegi din Politie si apoi ma deplasez la fata locului, pentru a gestiona situatia. Politia are proceduri specifice in functie de gravitate si in functie de situatia din teren. Primii pasi ar fi izolarea zonei si indepartarea cetatenilor din zona exploziei. Apoi, am ajuta la acordarea primelor ingrijiri medicale, daca ar fi nevoie. La fata locului ar fi trimise, intr-o prima faza, echipaje din Politia Rutiera, Serviciul de Investigatii Criminale si Politia de Ordine Publica. Cel mai probabil ar exista si o colaborare cu Jandarmeria pe segmentul de Ordine Publica. Cu siguranta, ar fi anuntate si structurile superioare de cercetare, printre care Serviciul Roman de Informatii”, explica chestorul Ioan Pacurar.
Cand se aplica Planul rosu de interventie
Fiecare judet in parte are pus la punct un asa-zis Plan rosu de interventie, care se declanseaza in caz de accidente grave (cu mai multi morti si zeci de raniti), camalitati, inundatii, explozii etc. Si judetul Cluj are un astfel de plan si a fost intocmit de seful ISU Cluj, impeuna cu reprezentanti ai spitalelor, SMURD, Serviciului Judetean de Ambulanta si Prefecturii Cluj.
In Ordinul 203/2010 pentru aprobarea structurii-cadru a Planului rosu de interventie sunt aratate etapele de interventie in caz de dezastre. Astfel, primul echipaj medical sau de prim ajutor sosit la locul interventiei, in functie de gravitatea evenimentelor, face propunerea de activare a Planului rosu de interventie inspectorului-sef al ISU, prin intermediul dispeceratului medical sau al celui integrat.
Din momentul declansarii Planului rosu de interventie, serviciile publice de ambulanta intra sub coordonarea ISU.
Inspectorul-sef al ISU poate solicita pe o durata limitata si echipajele serviciilor private de ambulanta, daca situatia o impune.
Intotdeauna, interventiile executate prin aplicarea Planului rosu de interventie sunt conduse de inspectoratul-sef al ISU sau inlocuitorul lui, iar adjunct este medicul-sef al SMURD.
Declansarea in totalitate a Planului rosu de interventie presupune:
- etapa I:
- concentrarea structurilor S.M.U.R.D. la locul evenimentului la nivel municipal/judetean;
- alertarea structurilor care coopereaza in aplicarea Planului rosu de interventie in vederea concentrarii fortelor necesare prevazute in plan;
- etapa II: completarea, in functie de necesitate, cu pâna la 30% din ambulantele S.A.J. aflate in tura de serviciu;
- etapa III: alertarea personalului care incadreaza echipajele S.M.U.R.D. si S.A.J. aflat in tura libera si prezentarea acestuia la locurile stabilite in plan;
- etapa IV: completarea echipajelor ambulantelor S.A.J. si deplasarea acestora la structurile I.S.U. sau la locul indicat de I.S.U. in vederea inlocuirii echipajelor S.M.U.R.D. (maximum 60 de minute);
- etapa V: asigurarea interventiei in zona de competenta cu structurile rezultate;
- etapa VI: alertarea S.M.U.R.D. pe plan regional;
- etapa VII: revenirea la normalitate.
UPDATE: Prefectul Clujului, Gheorghe Vuscan a revenit cu precizari privind atributiile prefectului in caz de dezastre sau atentate.
“Planul rosu de interventie se aplica in cazurile de accidente sau incidente cu mai mult de sase victime. Noi preluam coordonarea institutiilor implicate. In cazul unor atacuri teroriste insa, Prefectura nu are atributii directe. In acest caz, SRI coordoneaza intreaga activitate”, a mai spus Vuscan.
