De două săptămâni, peștii au început să moară masiv în Lacul I din cartierul Gheorgheni, aflat într-o zonă intens tranzitată, fiind situat imediat lângă Iulius Mall și Iulius Parc. Conform declarațiilor directorului Asociației Județene a Pescarilor Sportivi, peștii morți vor continua să iasă la suprafață în următoarele două săptămâni, lacul depopulându-se de fapt aproape de toți peștii.
Lacul de lângă Iulius Mall este în prezent o baltă, el nemaifiind alimentat cu apă curentă, după ce construcțiile din ultimul deceniu și construirea podului din Mărăști, din anii ʼ80, au tăiat aproape în totalitate alimentarea cu apă a lacului. Suprafața lacului și zona adiacentă, conform declarațiilor reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, face obiectul mai multor procese de revendicare, așa că RADP, administratorul lacului, nu poate realiza lucrări de investiții, putând doar întreține acest lac, așa cum este el în momentul de față.
Pescarii au suspiciuni că ar exista deversări ilegale în apa lacului, considerând că deversările ar putea fi unul dintre motivele care au dus la moartea peștilor, însă reprezentanții Gărzii de Mediu și cei ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa infirmă aceste supoziții, afirmând că peștii au murit din cauza lipsei de oxigen din apă, în condițiile lipsei de primenire cu apă proaspătă a lacului din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună.
Ziar de Cluj a cerut punctele de vedere ale tuturor celor implicați în această problemă, începând de la concesionarii lacului, Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi, și continuând cu unul dintre paznicii lacului, cu pescari din zonă, cu reprezentanții Iulius Mall, ai Park Lake Residence, consultând și Garda de Mediu, RADP, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa și reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, pentru a vă oferi o imagine de ansamblu asupra fenomenului revoltător din zonă.
Andrei Pop, directorul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi: „De luni se adună 50-60 de kg de pești morți pe zi”
Andrei Pop, directorul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi, ne-a prezentat o imagine de ansamblu a situației Lacului I din Gheorgheni, identificând posibile cauze și soluții:
„Peștii au început să moară începând cu data de 8 septembrie. În 8 am sesizat Apele Române, Primăria, Garda de Mediu. Bineînțeles că s-au luat probe de apă, apa a fost bună, au spus cei de la Apele Române și au zis că din cauza plantelor în descompunere.
Acum două săptămâni, Asociația Pescarilor cu ajutorul RADP-ului a recoltat pești morți, aproximativ 250-300 de kg de șalău și biban, și i-am dus la incinerat. Am curățat lacul. De luni au apărut iar pești morți și de luni se adună zilnic 50-60 de kg de pești morți pe zi. Și a început să moară și carasul, babușcă, roșioară. Și am încercat să mutăm ce mai e viu, din Lacul I să îi mutăm în Lacul III. Acolo nu sunt probleme.
Problema este, unu la mână, că Lacul I nu mai are sursă de apă curentă, doi la mână, există multe deversări din cele 5 guri de canal pe care le-am găsit noi cu RADP-ul, cu Apele Române. Chiar în prezența celor de la Apele Române și a domnilor de la RADP s-a făcut o deversare de vreo 5-6 minute, ape uzate. Culmea, că se face pe tuburile de apă pluvială de la Iulius Mall. Luni s-a sesizat, luni după-masă a adunat iar RADP-ul peștii morți și de luni după-masă, dimineața, seara, adună pești morți.
Lacul are crap, biban, caras, teno, fitofag, somn, și a avut și șalău, dar nu mai este, șalăul e mort. E greu de estimat, dar sunt tone de pești în lac. Și am încercat alaltăieri să scoatem, nu am reușit din cauza unor crengi pe care le-au plantat tot pescarii în mijlocul lacului și din cauza asta plasa cu care am tras alaltăieri a venit pe deasupra, toți peștii pe dedesubt au fugit.
Primăria a anunțat mai departe toate instituțiile, a fost Garda de Mediu, au fost Apele Române și domnii de la RADP. Deocamdată nu am primit niciun rezultat și cred că nici nu o să-mi comunice, nici acum nu am primit, nici data trecută. Ei nu sunt obligați să îmi comunice mie rezultatele de la ape. În schimb, domnii de la RADP au făcut ei în paralel ceva analize și au constatat chimicale, clor și urme de produse petroliere, care se și vedeau pe suprafața apei. E spălătoria de la Iulius Mall care poate să scape pe undeva, să deverseze, din parcări, cum stau mașinile și picură, ploaia aduce, tot ce picură jos și spală, aduce în lac.
Cineva m-a sunat și a spus că cu lopata încărca ieri peștii morți, deci probabil că ieri au fost mai mulți. Și o să mai dureze vreo săptămână-două, pentru că peștii care mor se lasă la fund, până intră în putrefacție, abia pe urmă ies la suprafață și sunt vizibili.
Acum 8 ani a mai fost un astfel de fenomen. Au adunat peștii, au venit ploile, s-a mai topit zăpada, s-a adunat apă în lac și uite așa și-a revenit PH-ul și oxigenul!
Soluția acum ar fi căutarea unei surse de alimentare cu apă și decolmatarea lacului și pe urmă repopulat. Am vorbit cu domnii de la RADP, ei au un proiect aprobat, s-ar putea ca în toamnă târziu, în noiembrie-decembrie să se apuce să decolmateze. Și dacă se decolmatează trebuie să găsească și sursă de apă curentă, că fără sursă de apă curentă nu au făcut nimic!
Vechiul tunel care alimenta lacul e întrerupt în zona pasajului Mărăști și din discuția avută cu domnii de la RADP e o problemă refacerea zonei, mai bine am înțeles că se propune o soluție de forare a unor puțuri pentru apă și cu pompe să alimenteze lacul. Era un tunel care venea din Canalul Morii până la lac, a fost întrerupt când s-a construit podul în Mărăști, pe timpul lui Ceușescu, în anii ʼ80. Și lacul a devenit practic o baltă. Lacul avea sursele proprii, în primul rând, avea niște izvoare, însă cu construcțiile din ultima perioadă s-au distrus izvoarele. Iulius Mall când s-a construit, era un izvor puternic pe care l-a captat, l-a băgat în canalizare, a mai rămas un izvor mic, dar cu debit destul de mare, lângă terenul de tenis, acolo s-a construit blocul acela de sticlă, tot al Iulius Mall, și acela a pus capăt tuturor izvoarelor care erau în zonă. Și acum nu mai este nicio sursă de apă curentă. Și atunci bineînțeles că apa își pierde calitățile, dacă nu este o sursă de apă care să intre. Plus, în afară de asta, nu mai zic de mizeria ce o aruncă omul de rând. Noi! Că degeaba zic, ăia răi! Noi suntem, că noi lăsăm să arunce gunoaie! Sunt cărucioare, sunt pet-uri de bere, de sucuri, tot felul de pungi, frigidere, paturi, canapele, mai știu eu ce mai există în lacul acela!
Noi am repopulat lacul cu crap, caras, fitofag, biban. Ei s-au înmulțit în decursul anilor, am repopulat cu șalău și foarte frumos s-a refăcut cu șalău, chiar voiam să facem un concurs în această toamnă și să vedem ce producție de șalău este. Și, când colo… acum am văzut ce a fost! A fost și nu mai este nimic! Cum să îl mai populezi, acum, când e mizeria aia acolo! Nu poți, nu are rost acum! Până nu se rezolvă, nu mai populăm cu nimic! Eventual, dacă mai reușim să mai salvăm ceva din cei care mai trăiesc, dar de repopulat nici vorbă!”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Andrei Pop, directorul Asociației Județene a Pescarilor Sportivi.
Roland Maier, pescar și paznic pe lacurile din Gheorgheni: „Atâta timp cât nu e implicată presa nu se iau măsuri”
Roland Maier, paznic pe lacurile din Gheorgheni și pescar legitimat în Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi, a încercat în cursul acestei săptămâni, fără succes, să salveze peștii rămași vii în Lacul I Gheorgheni. În urmă cu două săptămâni, a constatat un fenomen bizar la suprafața apei, pe care îl consideră a fi în directă legătură cu moartea peștilor:
„Aceeași problemă a fost și în urmă cu 8 ani de zile, când s-a construit Iulius Mall, la fel atunci au murit peștii într-un număr mai mare, și pești de 20 de kilograme au ieșit sus, câteva tone.
Eu sunt și în Asociația Pescarilor din Cluj, sunt și paznicul de pe lacurile respective și acum, în urmă cu două săptămâni, chiar mergând la pescuit într-o seară, se simțea un miros foarte, foarte urât și toată apa era spumă, de parcă ar fi fost detergent în apă. Ceva soluții chimice! Era tot lacul alb! Și după o zi au început să iasă peștii: puiet de șalău și alte specii, dar în general șalău. Și au murit, eu am numărat în jur de 2-300 de bucăți de șalău. A murit această tură de pești, am tot încercat să adun oameni, să fac o petiție să ne lase Primăria să scoatem restul de pești, să venim cu plase, pentru că eu știu de existența unor exemplare foarte mari acolo și, având în vedere că au murit doar puiet și știind că există multe exemplare mari, am vrut să îi scoatem și să îi mutăm în Lacul III.
Nu am reușit să fac rost de acești oameni și ar fi trebuit o plasă imensă ca să scoatem peștii și, în urmă cu 3 zile, iarăși a murit o tură de pești! Numai noi am încercat să organizăm, nimeni nu ne-a ajutat! RADP-ul și Iulius Mall ne-au ajutat să adunăm peștii morți, în afară de atât, nimic nu au făcut. Au venit cu o barcă și cu o plasă și au adunat peștii morți de pe margine. După care, în urmă cu 3 zile, din nou au început să moară câteva sute de puieți de șalău, poate chiar mii de pești. Și, cu eforturi mari, am reușit ieri să aducem o plasă de pe lacurile de la Câmpenești, o plasă lungă de 500 de metri, să încercăm să scoatem restul peștilor. Alaltăeri de dimineață de la 9 s-a lucrat, până seara la 7, am reușit să întindem plasa, am fost în jur de 50 de persoane, prieteni și pescari, și am reușit să băgăm plasa, când plasa s-a strâns la jumătate era plină de pește, începeau peștii să sară peste, 4-5-6 kg, săreau ca delfinii peste plasă, spectacol cât pește era înăuntru! Și, la un moment dat, la vreo 60-70 de metri de mal, plasa s-a agățat în ceva crengi, buturugi, s-a răsucit, și tot peștele a scăpat. După o zi de lucru, pe când trebuia să scoatem peștii la mal, s-a răsucit și peștii au scăpat, am prins 3 pești la 3-4 kg și încă vreo 10 de o jumătate de kg.
Lacul are mult pește și e păcat fiindcă neavând o persoană care să știe să facă treaba asta, pentru că noi suntem pescari, dar nu știm să băgăm o plasă, să recoltăm un lac, peștii or să moară în lacul respectiv, dacă nu se face nimic, dacă nu se bagă apă de undeva. Au venit cei de la Apele Române și ei au luat probe de apă, au spus că parametri sunt ok, sunt standard, oxigenul este ok și se pare că din cauza căldurii nămolul a eliminat sulf și sulful acela a omorât peștii.
Dar, noi tindem să credem că nu e nimic adevărat din chestia asta, pentru că în fiecare vară a fost cald și au fost călduri și nu au murit. Tot timpul când se construiește ceva, atunci mor peștii. Acum au terminat de construit Park Lake, ansamblul de blocuri și de locuințe. Anul acesta s-a dat în folosință și noi nu avem de unde să știm ce se întâmplă și cu canalizarea și cu apele menajere și unde merg. Pentru că spuma aia pe apă, aia nu se face de la nămol. Spumă ca și spuma de pe bere, de o palmă. De acum 8 ani, când au murit peștii, nu au mai fost probleme. Noi ne-am gândit atunci că a murit tot peștele, dar peștele nu a murit tot, că a mai rămas și s-a reprodus foarte bine, anii următori au început să se prindă foarte bine peștii și acum din nou încep să moară.
Atâta timp cât nu e implicată presa nu se iau măsuri, să vină niște specialiști să ia probe, să zică ce e de făcut. Eu așa am înțeles, că în urmă cu mai mulți ani intra apă din Canalul Morii. Am înțeles că s-a astupat Canalul Morii, nu mai intră apă.
Eu singura soluție pe care o văd pentru salvarea peștilor… pentru că cu lacul nu știu ce e de făcut pentru că, dacă nu este sursă de apă, lacul e ca o băltoacă. De 8 ani, de când s-a construit Iulius Mall și nu mai are legătură… mai demult avea legătură, Lacul I cu Lacul III aveau pârâu prin care trecea apa și treceau peștii și comunicau. Acum nu mai există, sunt astupate. S-au astupat și izvoarele și acum apa este exact ca și o baltă.
Și sunt foarte mulți pești care nu știm cum să îi scoatem afară, pentru că cu plasa nu se poate și singura soluție ar fi cineva să vină cu pompe speciale și să golească jumătate cel puțin nivelul apei. Primăria și Mediul. Primăria Municipiului Cluj-Napoca ar trebui să se sesizeze, sunt lacurile Primăriei date în concesiune la AJPS. Sunt lacurile lor, dar noi ne ocupăm de administrarea lacurilor. Primăria ar trebui să ia niște măsuri, pentru că este jalnic ca lângă un mall așa mare și într-o Capitală a Tineretului să mergi la mall și să pută lacul acela a mortăciune și numai pești morți! Nu e sănătos ce e acolo pentru că, când treci pe acolo, cel puțin spre coada lacului, trebuie să te ții de nas! Miroase oribil și arată deplorabil când vezi sute de pești morți cum plutesc pe lac și în spate, uau, ce frumos!, Iulius Mall și Iulius Park!
Trebuie cerut ajutorul unor autorități specializate pentru salvarea peștilor din lacul respectiv! Peștii vor muri garantat, or să moară în timp, pentru că, în general, puietul și peștele mic e afectat primul pentru că e cel mai sensibil și apoi, încet, încet, or să moară și restul! Acum, cum mor și aceștia, este o sursă de infecție. Mor, nu pot fi scoși toți, sunt care rămân pe fund. Acolo rămân, intră în putrefacție, microbi, microorganisme, automat îi îmbolnăvesc și pe restul peștilor. Trebuie cineva să vină, ori să scoată apa, să mute peștii, ori să bage apă de undeva, o apă care poate susține apă – Primăria și Protecția Mediului și cei de la Apele Române.”
Peter Szabo, pescar: „Eu cred că este ceva deversare în lac, pentru că apa miroase foarte urât și e neagră”
Peter Szabo, pescar legitimat în Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi Cluj, este convins că moartea peștilor este cauzată de anumite deversări în apa lacului:
„Acolo e ceva problemă că și miroase foarte tare apa și săptămâna trecută a fost neagră apa! Neagră, neagră! Eu am fost la pescuit acolo, că eu sunt pescar de meserie! Am zis că, totuși, dacă nu se iau măsuri, facem ceva, nu știu, că nu se poate! Noi plătim cotizație la Asociație și peștii mor și pretenții sunt și de la ei! Dacă nu este oxigen în apă, de ce mor numai în Lacul I peștii? În Lacul III de ce nu mor? Pe Lacul III iarăși, unde se fac acum vilele, și acolo au tras niște conducte, încă nu am văzut să fi curs ceva, dar vă dați seama că se va scurge și sunt canalizări destul de mari care curg în lac! Vă dați seama că toată apa pluvială, toate apele menajere acolo or să meargă!
Park Lake nu are nicio legătură cu Lacul I pentru că Park Lake e mai jos decât lacul, deci nu are cum să urce apa în sus! Pe lacul III, unde e parcul între lacuri, cum intri în parc peste poduleț, mergi în față și faci în dreapta către vile și este o cărare, și se văd imediat, sunt două conducte mari, portocalii, care sunt cu gura către lac. Deci, acolo vă dați seama că or să fie iarăși ceva măgării de-ale lor! Și asta nu mi se pare corect, ca să plătim atâția amar de bani la asociație și să mergi… pești morți!
Au mai fost probleme când s-a construit mall-ul! Atunci au fost iarăși pești morți, sute de kg! După ce au terminat mall-ul nu au mai fost probleme. Acum, iarăși încep! Eu, sincer vă spun, cred că este ceva deversare în lac, pentru că apa miroase foarte urât și e neagră, iar oxigenul nu are nicio legătură cu culoarea apei! Apa a început să miroasă de vreo două săptămâni. Deci, nu are nicio legătură cu oxigenul. S-ar putea să fie și probleme cu oxigenul, dar vă spun și din ce cauză: din cauza substanțelor ce sunt în apă, ceva reacție negativă cu ce e în apă! Și până acum, când nu a fost fântâna arteziană, de ce nu au murit peștii?”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Peter Szabo, membru în Asociația Județeană a Pescarilor Sportivi.
Reprezentanții Iulius Mall: „Presupunerile enunțate cu privire la impactul negativ al activității Iulius Mall Cluj asupra Lacului Gheorgheni I nu au temei”
Ziar de Cluj a solicitat și poziția reprezentanților Iulius Mall cu privire la problema peștilor morți din Lacul I Gheorgheni și referitor la supozițiile pescarilor că dinspre Iulius Mall ar exista deversări în apa lacului:
„În privința subiectului expus de dumneavoastră, vă transmitem că suntem în egală măsură preocupați de problema calității apei Lacurilor Gheorgheni. În acest sens, de-a lungul perioadei de funcționare a Iulius Mall Cluj, am întreprins măsuri de îmbunătățire și conservare a Lacului Gheorgheni I: curățarea periodică a luciului de apă, amenajarea a peste 50% din mal (odată cu realizarea Iulius Parc), amplasarea unor pompe pentru oxigenarea apei etc.
Pe aceste considerente, dorim să menționăm că presupunerile enunțate cu privire la impactul negativ al activității Iulius Mall Cluj asupra Lacului Gheorgheni I nu au temei. Iulius Mall Cluj funcționează încă de la începutul activității sale, din anul 2007, pe baza unei autorizații de gospodărire a apelor emisă de Administrația Națională „Apele Române“, Administrația Bazinală de Apă Someș – Tisa. Singura apă care se devarsă în Lacul Gheorgheni I de la Iulius Mall Cluj este cea pluvială (colectată în urma căderilor de apă de pe terasele parcare și din zona carosabilă de acces pe acestea). Punctăm faptul că apa colectată nu se deversează direct în lac, ci, în conformitate cu autorizația mai sus menționată, este epurată prin trecerea prin decantoare (separatoare de hidrocarburi). Precizăm că această apă se încadrează în parametrii impuși de legislația în vigoare (care reglementează indicatorii de calitate ai apelor evacuate) și este verificată periodic prin laboratoare de mediu și sănătate acreditate. Zona de deversare și, implicit, de monitorizare, este una publică, astfel încât probele de apă s-au prelevat la deplina discreție a autorităților competente.
Pentru a completa subiectul, vă informăm că această situație a mai fost întâlnită și analizată de către autorități (Agenția Națională Apele Române și Primăria Municipiului Cluj-Napoca) și în anul 2009. Concluziile verificărilor de atunci nu au identificat vreo responsabilitate a Iulius Mall Cluj în speță.
Menționăm că Iulius Parc reprezintă o investiție realizată de compania IULIUS pentru comunitatea locală, din dorința de a le oferi clujenilor un spațiu modern de recreere. Administrația Iulius Mall Cluj asigură menținerea unui nivel de confort ridicat în Iulius Parc, dar nu are autoritate în întreținerea Lacurilor Gheorgheni.Principala noastră preocupare este aceea de a ne asigura că atât clienții Iulius Mall, cât și vizitatorii Iulius Parc, beneficiază de cele mai plăcute experiențe”, ne-a răspuns Departamentul de PR al Iulius Mall.
Reprezentanții Park Lake Residence: „De la noi nu avem ce să deversăm!”
În cursul zilei de ieri i-am sunat și pe reprezentanții Park Lake Residence, cărora le-am solicitat un punct de vedere cu privire la declarațiile pescarilor că ar putea exista deversări de la acest ansamblu rezidențial:
„Nu, de la noi e exclus! De la noi nu avem ce să deversăm! Peștii au trăit atâta și au murit când a fost gata blocul? De la noi exclus! Blocul e dat în funcțiune din luna decembrie, de anul trecut, noi suntem legați la rețeaua de canalizare din strada Dunării. Nu are nicio legătură! În fața noastră mai sunt clădiri care s-au construit, tot în același timp”, a precizat reprezentantul Park Lake.
Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Someș-Tișa: „Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de administrator al lacului, va fi sesizată să realizeze decolmatarea lacului pentru reducerea gradului de eutrofizare și pentru ca asemenea evenimente să fie evitate”
Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Someș-Tișa, cei care au luat probe din apa lacului și acum, și în urmă cu două săptămâni, consideră că mortalitatea piscicolă s-a produs pe fondul unor temperaturi ridicate din ultima perioadă, a lipsei de primenire cu apă proaspătă din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună:
„Noi în data de 8 am remis un comunicat presei în care am spus care sunt cauzele, o să vă rog să vă adresați RADP-ului, Primăriei, ei sunt administratorul, acolo căutați, dumnealor sunt responsabili să facă niște demersuri acolo. Noi am transmis punctul nostru de vedere. În data de 8 am remis un comunicat presei, este situația similară acum. S-a confirmat ce am scris acolo, că aveam analizele parțiale de laborator, și s-a confirmat ce am scris în comunicat. Pentru evenimentul acesta recent, ce s-a mai întâmplat, săptămâna viitoare vom avea rezultatele complete, dar situația este similară cu cea de la începutul lunii, când am mai fost sesizați de domnul de la Asociația Pescarilor Cluj. Undeva în data de 19 septembrie am aflat noi, seara. Săptămâna viitoare vom avea rezultatele, dar din câte am vorbit cu colegii mei situația este similară cu cea din data de 8”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Cristina Vădan, purtătorul de cuvânt al Administrației Bazinale de Apă Someș-Tișa.
„În urma sesizării din după-amiaza zilei de 8 septembrie 2016, vizând existenţa unor peşti morţi pe lacul situat în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, reprezentanţii Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someș-Tisa) au investigat în teren fenomenul.
Reprezentanții ABA Someș-Tisa au prelevat probe de apă, care se află în curs de determinare în Laboratorul Regional de Calitate a Apei din cadrul instituției.
Mortalitatea piscicolă s-a produs pe fondul unor temperaturi ridicate din ultima perioadă, a lipsei de primenire cu apă proaspătă din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună.
Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de administrator al lacului, va fi sesizată să realizeze decolmatarea lacului pentru reducerea gradului de eutrofizare (fenomen natural constând în înmulțirea excesivă a algelor) și pentru ca asemenea evenimente să fie evitate.
Evenimentul a avut un impact local, doar la nivelul lacului de agrement, fără a fi afectate cursuri de apă de suprafață”, preciza comunicatul de presă al Administrației Naționale Apele Române, Stația Bazinală de Apă Someș-Tisa, din data de 9 septembrie.
Doru Teodorescu, purtătorul de cuvânt al RADP: „Soluția de perspectivă și de durată pe care noi am luat-o în calcul este decolmatarea lacului”
Doru Teodorescu, purtătorul de cuvânt al RADP, regia din cadrul Primăriei clujene care administrează lacul, consideră că soluția, singura pe care RADP o are la dispoziție, este decolmaterea lacului:
„Noi administrăm acolo lacul, care este în administrarea RADP. Și noi acolo practic săptămânal facem lucrări de igienizare pentru că e o zonă locuită, oamenii mai aruncă pet-uri sau diverse pungi ș.a.m.d., noi igienizăm săptămânal, în general facem o igienizare a lacului, ca lucrări curente, și într-adevăr acum, în ultima perioadă, s-a constatat, probabil din lipsa oxigenului, s-a constatat că apar pești pe luciul de apă care par a fi… [morți – n.r.]
Am identificat acolo niște conducte, o parte, 3 dintre ele, aparțin cred că de Iulius Mall, dar sunt pentru ape pluviale, din ce ne-au declarat cei de la Iulius Mall. Mai sunt încă niște conducte pe care încă nu le-am identificat de cine aparțin; este o zonă acolo în care s-a construit în ultimii 20 de ani, așa cum s-a construit, noi nu îl avem de așa de multă vreme în administrare și atunci e complicat să le identificăm. Noi oricum ne-am deplasat la fața locului, am solicitat, inclusiv am luat probe de acolo de apă din acele conducte. A fost în perioada când ploua, atunci s-a și întâmplat, și presupunem că sunt ape pluviale, așa cum sunt și declarate. Le-am dus la analiză, dar încă nu au venit rezultatele. Acum, de exemplu, zilele acestea, nu mai curgea nimic din acele guri.
Acuma, fenomenul nu a fost masiv. Adică, au fost pești morți, dar nu… Credem că, și din cauza faptului că lacul momentan nu a mai fost decolmatat de foarte mulți ani, nivelul de nămol este unul înalt și atunci gazele acelea sulfuroase și algele, vegetația, fac practic să se consume oxigenul din apă și cred că de acolo provine, noi bănuim că de acolo provine, specialiștii cu care ne-am mai consultat și noi, dar noi investigăm toate pistele.
Am lucrat cu cei de la Asociația Pescarilor, le-am pus la dispoziție bărci, hidrobiciclete, am încercat, bineînțeles, și am luat peștii morții, pentru că e și un aspect inestetic și este și de sănătate publică. Din discuțiile pe care le-am mai avut am înțeles că așa, periodic, în general în perioada de vară, la sfârșitul verii, undeva după perioadele astea îndelungate de căldură, vegetația se dezvoltă foarte mult înăuntru și principiul algelor, că acelea sunt cele care se dezvoltă, este că ele ziua produc oxigen și noaptea îl consumă. Probabil că fântâna aceea arteziană oxigenează un pic apa, dar nu acela este rolul fântânii arteziene care este montată cred că de Iulius Mall. Și, oricum, asta nu rezolvă problema. Problema va fi probabil în decolmatarea lacului, este un proiect pe care noi, RADP-ul, îl avem în vedere, am demarat deja studiul de fezabilitate pentru că e o procedură totuși, și să sperăm că în perioada următoare vom face acolo o treabă așa, ca la carte.
Eu am mai discutat zilele acestea și cu cei de la pescari, totuși niște surse de alimentare cu apă a lacului trebuie să fie, dar cred că atât intrările, cât și ieșirile, sunt subdimensionate, dar dacă nu ar fi alimentat deloc, numai de ploaie, la un moment dat ar fi niște scăderi foarte mari ale nivelului apei, nu am remarcat lucrul acesta, dar cred că alimentările, din ce am discutat și cu cei de la Apele Române, sunt subdimensionate, atât intrările, cât și ieșirile. De fapt, aici e problema, din ce am înțeles. Acolo s-a construit mult și nu știu cât de controlat dintr-un anumit punct de vedere al echilibrului mediului; probabil că s-au produs niște distorsiuni și, la un moment dat, lacurile comunicau între ele, exista și un schimb dintr-acesta, o primenire, Lacul II cu Lacul I, dar s-au mai obturat căile…
Noi am fost acolo zilele trecute, inclusiv cu specialiști de la Apele Române, care au venit și au prelevat de acolo probe. Ei ne spuneau, și am mai discutat și cu alți specialiști, că acele bule sau spume [care au apărut la suprafața apei când au început să moară peștii – n.r.] în general provin și din hidrogenul acela sulfurat, e un proces chimic, e ca un fel de proces de putrefacție a nămolului acela care eliberează un fel de hidrogen sulfurat. Dar, noi ne păstrăm rezerva, pentru că de-asta am și luat probe. E posibil să fie și de la diverse case sau din zone cu conducte.
Soluția de perspectivă și de durată pe care noi am luat-o în calcul este decolmatarea lacului. Acum deja suntem în stadiul de studiu de fezabilitate, noi ne asumăm și costurile, este totuși un lac într-o zonă extrem de urbanizată, cu potențial, odată cu tot ce a însemnat acolo construirea mall-ului, campusului universitar, a ansamblului de locuințe, este totuși într-o zonă care trebuie tratată ca atare. Eu știu că s-au pornit deja procedurile pentru studiul de fezabilitate și sunt niște proceduri dintr-astea de achiziții publice; nu am vorbit cu colegii mei de la tehnic, dar probabil că în termen de câteva luni, până la maximum un an, dacă se face procedura de achiziție publică, care poate fi uneori și distorsionată, întârziată de contestații, dar nu ar trebui să dureze mai mult de câteva luni. Și depinde probabil și de partea de condiții meteo, pentru că acuma nu vine vara, vine iarna, dar e clar, e o chestiune pe care noi deja am prevăzut-o și am demarat-o.
Pe moment, noi am lucrat cu cei de la Asociația pescarilor, i-am sprijinit cu ce am avut noi, infrastructură, niște bărci le-am pus la dispoziție, i-am ajutat cu niște oameni, ei au luat niște plase de la ceva crescătorii și ceva butoaie cu care să fie transportați peștii într-o altă zonă.
În mod normal, lacul respectiv noi l-am primit de la Primărie pentru activități de agrement. Exact este pe sistemul lacului din centru, din Parcul Central, activități de agrement. Numai, pentru că nu era decolmatat, erau riscuri, am încercat în urmă cu 2-3 ani să facem partea de agrement și nu s-a mai continuat pentru că erau mari riscurile, nefiind decolmatat. Și nici nu a fost foarte rentabil, nu a fost foarte prizată partea respectivă, dar sigur, acum se poate regândi toată treaba, pentru că în ultimii 3 ani, patru, s-a dinamizat foarte mult zona. Partea de populare cu pești nu ține de noi și, din punctul nostru de vedere, al faptului că l-am primit în administrare, este un parc de agrement: hidrobiciclete, bărci”, ne-a declarat Doru Teodorescu, purtătorul de cuvânt al RADP.
Marius Triță, șeful Comisariatului Județean Cluj al Gărzii Naționale de Mediu: „Acum 8 ani exact aceeași problemă a fost, tot lipsă de oxigen în apă. Un lac artificial trebuie întreținut ca să poată să aibă populație de pești”
Marius Triță, șeful Comisariatului Județean Cluj al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat pentru Ziar de Cluj că peștii au murit, la fel ca acum 8 ani, din cauza lipsei de oxigen din apă, un lac artificial neputând susține viața fără o întreținere corespunzătoare:
„Colegii au fost acolo, comisarii au fost la fața locului, au fost și cei de la Ape care au luat probe și din analiza lor a ieșit că e o lipsă de oxigen, el nefiind un lac natural. El e un lac artificial, în el nu intră alte ape ca să îl oxigeneze. E fântâna aceea arteziană care mai oxigenează apa, dar nefiind oxigen, peștii mor. Nefiind nici întreținut de cei de la RADP… aici e și o discuție juridică. Aici e o problemă pe care noi, din punct de vedere juridic, nu putem să o administrăm. Pe noi ne interesează strict problema de mediu. El nefiind un lac natural, și am înțeles că cei de la Ape sau de la RADP, ei l-au populat cu pește, cel puțin așa spun ei…
Deversări nu s-au constatat, chiar și acum [22.09.2016 – n.r.] a fost colegul până acolo, a zis că nu este nicio deversare. Colegul care acum a venit de la lac a spus că nu a văzut așa ceva. Ideea e că, cel puțin când s-au făcut măsurătorile legate de oxigen, într-o zonă a lacului nu era oxigen, zero, iar unde era fântâna și bătea era ok. Deci asta e acolo. Un lac artificial trebuie întreținut ca să poată să aibă populație de pești. Apa nu este contaminată. S-au luat probe de către cei de la Apele Române și s-au dus la laborator și nu s-a constatat că este poluat cu nimic, nu s-a constatat că este contaminat.
Până la urmă, știți că oamenii de rând văd multe și ei pot să speculeze tot felul de chestiuni, dar până la urmă, ce iese ca probă chimică e relevant. De două ori au fost colegii mei, au fost și mai demult, când au fost atunci peștii aceia care au ieșit, care au fost găsiți morți la suprafață, și au mai fost acum încă o dată. Acum 8 ani exact aceeași problemă a fost, tot lipsă de oxigen în apă. Este poate și mult mâl acolo acumulat de-a lungul timpului și din cauza aceasta.”
Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca: „Toată zona respectivă, ca de altfel tot Clujul, face obiectul a diverse procese de revendicare de proprietăți care sunt în diverse stadii și asta face să nu se poată realiza investiții, se pot face doar lucrări de întreținere”
Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, a declarat pentru Ziar de Cluj că lacul și zona respectivă face obiectul mai multor procese de revendicare, aflate în stadii diverse, motiv pentru care în acea zonă se poate face doar menținere și întreținere, nu și lucrări de investiții:
„Toată zona respectivă, ca de altfel tot Clujul, face obiectul a diverse procese de revendicare de proprietăți care sunt în diverse stadii și asta face să nu se poată realiza investiții, se pot face doar lucrări de întreținere. RADP-ul merge acolo și curăță, dar nu poate face stabilizare de maluri, investiții de punere în valoare ș.a.m.d. pentru că nu avem clarificată natura proprietății. Nu știu dacă Primăria este proprietară, nu cred că vă poată răspunde cineva, referitor la orice suprafață din Cluj, cine este proprietar. Sunt o grămadă de terenuri în Cluj care astăzi sunt în administrarea Primăriei, dar ele sunt grevate de sarcini referitoare la faptul că anumite persoane le revendică în calitate de moștenitori ai foștilor proprietari. Nefiind finalizate aceste procese de către instanțe, care să aibă decizii definitive, irevocabile, care să stabilească ale cui sunt, nu se poate face nimic, sunt blocate terenurile. Asta este situația terenurilor de sub garaje, asta este situația terenurilor din cauza cărora noi nu putem face parcuri, e o problemă sistemică în Transilvania, în special, pentru că în Transilvania există cărți funciare. În sud, fiindcă nu aveau acte pe proprietăți, e mult mai simplu pentru autoritățile locale, că nu avea cine ce să revendice, că nu aveau cu ce să demonstreze că au fost proprietari.
RADP-ul ar vrea să facă acolo, o să facă decolmatare, o să facă activitățile acestea de a menține lacul acela într-un stadiu care să nu ne pună pe niciunul în pericol, dar lucrări mari de investiții, care să necesite autorizație, nu se pot face. Noi am dat RADP-ului sarcina aceasta, să se asigure că lacul acela e ținut în condiții care să nu pună în vreun pericol sănătatea publică: să curețe suprafața lacului, să ridice, dacă e cazul, peștii aceștia morți.
De ce mor peștii aceștia, ar trebui să vorbiți la Garda de Mediu, ei sunt singurii în măsură să vă spună de ce se întâmplă asta, poate sunt deversări ilegale pe sub apă, de canale de ape menajere, nu știu. În mod cert, faptul că a fost atât de cald toată vara aceasta și mai ales spre finalul verii, începutul toamnei, cumva a accelerat procesul acesta, lucru care s-a mai întâmplat din când în când. Din toți cu care ați vorbit cred că cei mai relevanți ca și punct de vedere sunt Garda de Mediu, restul toți numai ne dăm cu părerea de pe margine fără să avem o explicație concretă, reală și oficială.”
Concluziile triste ale unei povești cu pești (morți)
În concluzie, perspectivele lacului de lângă Iulius Mall vor rămâne, pentru multă vreme de acum încolo, incerte. O baltă cu apă stătătoare, nealimentată cu apă proaspătă, obiect al diferitelor procese de revendicare, fără posibilitatea de a se face investiții, acest lac este limpede că nu poate susține viața peștilor.
Acum, cel mai probabil, la fel ca în urmă cu 8 ani, majoritatea peștilor vor muri, iar cei rămași vor repopula în timp lacul și vor muri și ei în momentul în care apa nu le va mai putea susține viața, din cauza lipsei de oxigen, a posibilelor substanțe chimice din apă, a mizeriei incompatibile cu viața acvatică.
Acest lac, administrat de RADP ca lac de agrement, va duhni, cel mai probabil, multe veri de acum încolo pentru că, chiar dacă se vor realiza în viitorul apropiat lucrări de decolmatare, apa stătută își va pierde rapid calitățile. Peștii se vor înmulți și vor muri ciclic, lucru care poate naște și probleme de sănătate publică, dar, până când oamenii nu se vor îmbolnăvi, problema va continua să se tergiverseze, să fie plimbată de la o instituție la alta, să fie tratată cu ușurință și cu superficialitate. Pentru că la noi soluțiile se iau doar pompieristic, iar până nu arde, pompierii nu intervin pentru a eradica focarele latente de incendiu.
Foto: Roland Maier