Imaginați-vă că punctul zero al unei anchete penale îl reprezintă actul de sesizare: sesizare din oficiu sau sesizare prin denunțul depus de către o persoană. Acum aflați că Serviciul Român de Informații, printr-un răspuns transmis într-un dosar de corupție, afirmă următoarele: echipele mixte SRI – DNA Cluj s-au format înainte de începerea dosarului penal.
În traducere liberă – o practică deosebit de comunistă care arată că înainte de a exista un dosar penal se forma echipa care să-i execute pe cei încă necercetați.
Este de notorietate faptul că s-a colaborat cu SRI-ul nu doar pe mandate de interceptare pentru siguranță națională ( printre atribuțiile principale ale acestei instituții), ci în dosarele politicienilor și a tuturor celor despre care DNA a considerat că trebuie anchetați și trimiși în judecată. S-a colaborat în baza PROTOCOALELOR. În urmă cu mai bine de doi ani s-a aflat cert că aceste protocoale au existat. Rând pe rând au fost desecretizate, iar apărătorii celor trimiși în judecată au cerut în fiecare dintre aceste dosare explicații pentru ca să înțeleagă cum s-au fructificat aceste protocoale.
Ceea ce nu este de notorietate are legătură cu modul clar în care echipele mixte de la DNA și SRI au realizat interceptările.
Cei anchetați și-au pus două întrebări principale:
De unde mi se ”trage dosarul”?
Prin urechile cui au trecut convorbirile mele personale?
Vâlva în jurul acestor protocoale, care au fost ulterior condamnate și desființate, provenea de la suspiciunea că anchetele penale din perioada 2012-2015 s-au realizat în stil comunist: veneau liste cu numele persoanelor care trebuiau executate. Tot în vâlva aceasta se bănuia că procurorii erau ipotenți în a realiza astfel de dosare penale dacă SRI, organul care te aude mai bine, te vede mai bine, te mănâncă mai bine, le-ar fi dat mură-n gură tot ce trebuiau să facă și ce aprobări să ceară de la judecători ca să cerceteze persoane aflate în funcții cheie, dar care au deranjat. Practic, cineva preda o ipoteză despre posibile infracțiuni, fără un angajament clar precum denunțul, iar cel la care ”ipoteza” ajungea trebuia doar să accepte să facă rechizitoriul și parada cu cătușe.
Principalele aspecte din confesiunea SRI:
- „La solicitarea DNA – Serviciul Teritorial Cluj au fost încheiate planuri comune de acțiune, în care sunt specificate obligațiile fiecărei părți, înaite de deschiderea dosarelor penale menționate, ambele având caracter clasificat STRICT SECRET”;
- „Cu referire la organul care a asigurat transcrierea comunicărilor și convorbirilor telefonice efectuate în dosarele penale 6/P/2014 respectiv 142/P/2014 ale DNA – ST Ckuj precizăm că redarea înregistrărilor a fost efectuată de către U.M. 0603 Cluj-Napoca și U.M. 0598 Bistrița”;
- „Menționăm că în dosarele penale respective a fost desemnată o persoană din partea Seviciului Român de Informații pentru a ține legătura cu procurorul de caz”
- „Serviciul Român de Informații nu s-a implicat în obținerea sau producerea de probe pentru DNA Serviciul Teritorial Cluj – verificarea informațiilor transmise de instituția noastră, constituirea și administrarea probatoriului reprezentând atribuția exclusivă a organului de urmărire penală”.
Se cam contrazic, nu-i așa? Din punctul lor de vedere lucrurile sunt simple: echipe au făcut înainte de deschiderea dosarului penal, de interceptat au interceptat în draci, au predat transcrierea integrală a înregistrărilor, iar dacă un procuror a preferat să folosească aceste înregistrări înseamnă că el e cel cu probele și că SRI n-a produs probe.
„Se înregistrau în draci. Toți. SRI știa tot ce miscă fiecare și se făceau verificări pentru orice om aflat în funcție cât de cât importantă, fie el de la București pentru administrația centrală, fie de la Cluj sau Poplaca, dacă vrei, pentru conducerea unei instituții din administrația locală. Am avut cazuri în care colegii mei au montat microfoane în tivurile de la prosoapele de baie. Avem o tehnică extrem de performantă, microfoane de ultimă generație, care rezistă și la apă. Doar nu v-ați imaginat că un procuror gras era în stare să intre în casa unui politician, bănuind când acela nu e acasă, pentru a monta dispozitive de interceptare care puteau fi reperate și de un animal de companie. Păi se împiedica procurorul în cabluri și acolo lua somn. Da, SRI s-a ocupat de toată munca titanică. Dacă a fost corect ? Colegii mei doar au executat ordinele în baza protocoalelor, dar ce s-a auzit pe înregistrare a fost o probă de fundament pentru un dosar penal. Refuz să vorbesc dacă persoanele erau interceptate preventiv sau după începerea urmăririi penale”, explică un angajat al SRI.
Dosarul în care s-a pus în discuție rețeta pentru blatul SRI – DNA Cluj este cel al lui Rareș Pop, fostul șef al ISCTR IT 4 Cluj, care a fost executat prin comunicatele de la Anticorupție, stenograme publice, măsurile de arest preventiv, și-a pierdut funcția și a fost înlăturat din viața socială prin prisma faptului că SRI a reușit să îl portretizeze ca fiind corupt, iar DNA Cluj, în frunte cu actuala judecătoarea Elena Botezan și procurorul Annemarie Cireap (ambele plecate din DNA Cluj) au anchetat până au încropit un rechizitoriu.
Găsiți la finalul materialului întregul răspuns dat de SRI, probabil unul dintre cele mai sincere, dat fiind că din 2014 au cam trecut șase ani, iar în dosaru respectiv se discută încă despre PUNCTUL ZERO în care numele lui Rareș Pop era sinonim cu suspect de fapte de corupție.
* Cu o notă de ironie, menționăm că deși Rareș Pop a fost portretizat ca fiind un mare corupt adus pe tava judecății de către DNA Cluj, pe partea de șpagă n-au reușit decât să îi pună în sarcină suma de 1.000 de lei cu titlu de aproape-mită, bani transformați în fructe și dulciuri pentru copiii din zona de munte a județului, de Crăciun. Fiți pe pace, instanța l-a achitat pentru această infracțiune. Dar la șase ani încă plătește avocați pentru răspunsuri la întrebări precum cele două de la începutul materialului și pentru a-și dovedi nevinovăția.
Blatul SRI – DNA CLUJ
Am stat de vorbă cu avocata Bianca Pantea, de la Chiriță și Asociații, cea care a făcut demersuri pentru a afla cum s-au realizat interceptările în baza protocoalelor și ce s-a întâmplat în ancheta penală care l-a vizat pe Rareș Pop.
Dosarul a ajuns în etapa rejudecării la fond, pe rolul Tribunalului Alba. La această instanță s-a primit răspunsul de la SRI și s-a decis desecretizarea unor note informative de comunicare între SRI și DNA Cluj.
„DNA Cluj a solicitat constituirea unei echipe operative și încheierea în comun în vederea demarării unei invesigații penale. Cumva din ambele rezultă că cel puțin înainte de formarea dosarelor s-a făcut această solicitare. Nu știm dacă s-a făcut solicitarea înainte de sesizarea din oficiu, pentru că dacă s-a făcut înainte de sesizarea din oficiu e destul de grav. Poate sugera o targetare intenționată a unor persoane practic pe baza informațiilorvenite de la SRI. Mai sunt menționate și niște note de informare acolo trimise de la SRI către DNA.
E puțin plauzibil ca ei să fii transcris toate conversațiile interceptate și să le trimită pe toate în note de redare către DNA. Practic asta ar însemna. Sau ar putea însemna dacă DNA a făcut selecția a retrimis către SRI solicitarea de transcriere, dar DNA spune în adresa transmisă instanței că transcrierea conversațiilor s-a făcut de către ofițerul de poliție judiciară.
Mie îmi e foarte greu să îmi dau seama ce înseamnă aceste planuri de acțiune comune pentru că nici nu am văzut vreodată unul desecretizat, unde am mai avut în dosare fie s-a refuzat declasificarea, fie ni s-a comunicat că planul a fost distrus”, a explicat aceasta.
„Mi se pare că în mod normal ar trebui să vizeze ceva mai mult decât organizarea supravegherii tehnice sau a măsurilor de supraveghere pentru că am avut dosare în care chiar dacă s-a pus în aplicare măsura supravegherii de către SRI nu au fost planuri comune de acțiuni și nu au fost echipe operative. Ceva mai mult trebuie să fie, mă gândesc că o persoană de legătură, adică un om de contact. Acuma nu știu ce atribuții poate să aibă, chiar e foarte greu să îmi dau cu părerea”, adaugă avocata Pantea.
În cele din urmă, am întrabat-o pe avocata Bianca Pantea ce părere are despre încheierea din răspunsul SRI, acea încheiere tipizată în care culpa se mută de la ei pe procurorul de caz.
„Acesta e o problemă a calificare a ce înseamnă probe și ce înseamnă mijloace de probă. Lor li se pare că dacă se realizează ceva cu referire la dosar, o investigație, o notă de redare, cât timp nu se depune la dosar atunci nu e mijloc de probă. Și de aici vine problema privind calificarea activităților. SRI a făcut notă de redare. Ei spun că notele de redare nu s-au depus la dosar, ceea ce e adevărat și polițiștii judiciari au întocmit procese verbale de redare pe care le-au consemnat, practic preluând conținutul notelor de redare. Procesele de redare sunt probe, notele de redare spun ei că nu sunt probe pentru că nu le-au depus la dosar. Într-adevăr în schimb, suporții optici pe care sunt înregistrate convorbirile și interceptările, acei suporți optici sunt mijloace de probă care sunt depuse la dosar și rezultă din adresă că au fost întocmite de SRI. Că ei au preluat semnalul și au înregistrat pe supoți optici pe care apoi le-au transmis către DNA.
Într-un fel se contrazic. Pe de altă parte și acele note de informare nu știu cu privire la ce i-a informat, dar cu siguranță era ceva relevant pentru dosarul de urmărire penală, pentru realizarea probațiunii. Și din punctul acesta de vedere e ciudat să spui că nu a avut nicio implicare în obținerea de probe”, a mai explicat aceasta.
Cert este că afirmația potrivit căreia se consituiau echipele care urmau să lucreze la un dosar penal neîntregistrat pare destul de îngrijorătoare. Urmează ca luna viitoare să fie descretizate 88 de adrese, din dosarul lui Rareș Pop, prin care au fost transmise rezultatele obținute ca urmare a exploatării autorizațiilor de interceptare a comunicațiilor/mandatelor de suăraveghere tehnică. Tot în 30 de zile sperăm să obținem un răspuns oficial din partea Serviciului Român de Informații, din care să aflăm în care dosare penale din Cluj au procedat la fel.