Tema Locuirii în orașul cu cea mai scumpă piață imobiliară: Ce așteptări au activiștii care militează pentru locuințe sociale de la dezbaterea privind dezvoltarea accesului la propria casă?
Autoritățile anunță o nouă dezbatere privind dezvoltarea urbană a Clujului, de această dată pe tema Locuirii. Clujul continuă să rămână cel mai costisitor oraș pe piața imobiliară, cu dificultăți accentuate în privința accesului la propria locuință. După cum observă reprezentanții Căși Sociale ACUM!, inițiativa civică care militează pentru creșterea accesului la locuințe sociale, deși clujenii sunt mulțumiți de oraș – cu un grad de satisfacție generală a populației față de orașul în care locuiesc de 97%, potrivit barometrului Băncii Mondiale din august 2020, același sondaj semnalează că gradul de satisfacție al clujenilor în ce privește locuirea este cel mai mic din țară: 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor NU este posibil să găsească o locuință bună la un preț rezonabil.
sursa captură: cășisocialeACUM!/socialhousingNOW!/facebook.com
Întrucât clujenii vor o politică a locuirii care să le asigure locuințe adecvate și accesibile ca preț – iar locuințele sociale răspund la această nevoie în cazul multor categorii sociale – am încercat să aflăm ce așteptări are Eniko Vincze de la dezbaterea pe tema Locuirii, programată joi, 4 martie, sub coordonarea Centrului de Inovare și Imaginație Civică.
Eniko Vincze este profesor universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și reprezentant Căși Sociale ACUM!, a cărei domeniu de interes acoperă teme precum inegalitățile socio-teritoriale și locative în capitalismul contemporan/dezvoltare inegală și injustiție spațială și este specializată în dezvoltare urbană, locuire, inegalități teritoriale.
sursa foto: euro.ubbcluj.ro
Credeți că primarul Emil Boc va participa la dezbatere?
„Nu ar avea de ce să nu participe.
Desigur, nu de dragul nostru, care în calitate de experți și/ sau activiști susținem de vreo 10 ani nevoia de a avea o politică adecvată a locuirii în oraș.
Ci datorită faptului că primăria a contractat Banca Mondială pentru suma de 810.000 euro ca să elaboreze strategia de dezvoltare pentru 2021-2030 pentru oraș și pentru zona metropolitană, iar strategia de locuire este parte din aceasta.
Vedeți și Dvoastră, dacă te cheamă Banca Mondială, te duci, dacă activiștii și experții locali îți spun că este o problemă, nu răspunzi la propunerile lor, chiar dacă i-am trimis domnului Boc în multe forme propunerile noastre, inclusiv în calitatea sa de președinte al Asociației Municipiilor din România.
Prezența sau absența dumnealui ține oricum de strategie politică, însă cred că știe că este ceva inedit în țara noastră ca un oraș să aibă o strategie de locuire, deci în principiu ar trebui să fie punct roșu pentru el”.
Până acum, în cadrul dezbaterilor virtuale privind dezvoltarea orașului au fost atinse așa teme precum: mobilitatea, infrastructura educatională, Clujul verde, regenerare urbană etc.
Se pare că a venit momentul tematizării unuia dintre cele mai acute subiecte: LOCUIREA.
Probabil, tema acută a locuirii ar fi trebuit să deschidă seria dezbaterilor virtuale moderate de Emil Boc și Ovidiu Cîmpean?
„Da, aveți dreptate.
A venit momentul, tema nu mai poate fi evitată.
Și asta pentru că și clasa de mijloc începe să resimtă efectele crizei locuirii, care este, printre altele, o criză a accesibilității financiare a locuirii în Cluj.
Dar, altfel, a avea o strategie a locuirii chiar este obligație a autorităților locale, conform legii locuinței din 1996.
Sper că strategia care ni se va propune acum va fi o strategie bună (cu toate că știm, bun înseamnă multe lucruri, depinde de unde privim lucrurile), și va fi și implementată.
Pentru că, îmi amintesc, în 2014, când am coordonat capitolul Clujul incluziv în Strategia de dezvoltare 2014-2020, am propus acolo o secțiune despre fondul locativ public, dar ea nu a fost luată în serios.
Din 2015 nu s-a construit nicio locuință socială, chiar dacă bugetul post-criză al orașului a fost considerabil.
Nu e de mirare, pentru că decizia de a nu face a mers mână-n mână cu faptul că aceasta a fost perioada în care prețurile pe piața rezidențială au explodat, dovedind că locuirea a devenit un domeniu primordial al acumulării de capital pentru că a fost lăsată cu totul pe seama pieței”.
Ce așteptări aveți de la dezbaterea programată joi pe tema locuirii?
„Am înțeles de la echipa de experți a demersului că procedura lor de lucru a fost îndelungată și a inclus mai multe faze.
Pe noi nu ne-au implicat în acest demers, eu i-am întâlnit într-un moment relativ târziu, când în februarie 2021 m-au invitat la un atelier pe care l-au organizat, ca formă de consultare (iar eu m-am autoinvitat cumva și la celelalte două).
Cunoscând opinia Băncii Mondiale despre soluția la criza locuirii, conform căreia aceasta ar consta în eficientizarea pieței, pot doar să sper că strategia va reflecta și opiniile privind nevoia intervenției statului în producția de locuințe sociale dar și în planificarea urbano-rezidențială pentru a contracara urbanismul haotic al ultimelor decenii și prețurile exorbitante ale locuirii în Cluj.
Trebuie să menționez că, spre bucuria noastră, am auzit tot mai multă lume, expertă sau nu în temă, care recunoaște potențialul creșterii fondului de locuințe sociale atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social.
Așteptarea mea idealistă este ca această recunoaștere să fie transpusă în măsurile concrete ale strategiei.
Așteptarea mea realistă, însă, are o doză mai redusă de optimism: cred că se va căuta o aparentă neutralitate în măsurile propuse, dar neutralitatea în acest caz și în etapa în care suntem (după 30 de ani de non-producție de locuințe sociale adecvate și accesibile ca preț pentru multe categorii sociale) va rezulta în reproducerea inegalităților locative, și anume în favoarea dezvoltatorilor imobiliari și în defavoarea celor cu venituri mici față de prețurile pieței.
Mai există ideea aceasta care circulă inclusiv la Banca Mondială, că locuințele sociale ar trebui să fie destinate doar celor mai săraci.
Implicit, „clasa de mijloc” fără proprietăți să fie lăsată tot la mâna dezvoltatorilor imobiliari, adică să le plătească profiturile pe care le știm.
Este o idee foarte nocivă, pentru că pune în concurență aceste aparente clase, care au în comun faptul că nu sunt proprietari, nici de mijloace de producție, nici de locuințe. Iar, la cât de mari sunt costurile locuirii, diferența de acces, precum arată sondajul la care v-ați referit, nu este foarte mare, din moment ce 72 la sută dintre clujeni consideră că nu au acces la o locuință bună la preț rezonabil”.
Și dumneavoastră, și Căși Sociale ACUM! ați problematizat în repetate rânduri tema locuințelor sociale: accesul la locuințe sociale, lipsa acestora și criteriile discriminatorii propuse de autorități.
Având experiență considerabilă în acest sens – să nu uităm de intervențiile directe din Consiliul local, atunci când i-ați cerut în mod expres primarului Emil Boc stoparea evacuărilor forțate a romilor și persoanelor cu posibilități reduse din locuințele de stat și facilitarea accesului la propria locuință – considerați că dezbaterea pe tema Locuirii va înregistra și rezultate?
„Într-adevăr, până nu ne-a oprit pandemia, lumea a început să ne cunoască prin participările noastre la ședințele de consiliu local, cu ocazia cărora, împreună cu persoane aparținând celor mai vulnerabile grupuri, am militat pentru criterii juste de acordare a locuințelor sociale.
Dar cei care ne-au urmărit evenimentele publice și aparițiile mediatice (inclusiv ziarul nostru, Cărămida) au putut observa apelul nostru la solidaritate de exemplu între chiriași și evacuați, cu scopul de a crește presiunea asupra primăriei în vederea dezvoltării fondului de locuințe sociale.
În toamna anului 2020 am lansat studiul nostru Locuirea în Cluj-Napoca, în care am adunat multe date statistice și alte tipuri de informații despre evoluțiile fondului locativ din oraș și ale stocului de locuințe publice, despre dezvoltarea imobiliară și creșterea prețului la locuințe, despre tendințele dezvoltării spațiale a mediului construit rezidențial, despre evacuări și așezări informale, scopul nostru fiind același: de a argumenta pentru investiții publice în locuințe sociale.
Recomandare pe care am elaborat-o și către Guvernul României acum în februarie, sub forma unei propuneri pentru utilizarea de fonduri din Planul Național de Redresare Economică și Reziliență în vederea creșterii fondului de locuințe sociale în toată țara, desigur în funcție de nevoile locale.
Deci, din punctul nostru de vedere, rezultatul dezbaterii actuale din Cluj ar fi pozitiv dacă această propunere a noastră s-ar transpune în măsuri concrete de-a lungul următorilor 10 ani la toate nivelele și s-ar investi masiv în acest obiectiv, în construcții noi și în renovări/ reabilitări/ refuncționalizări ale unor clădiri publice vacante”.
Care sunt prioritățile și măsurile urgente pe care considerați că trebuie să le ia autoritățile locale pentru a stopa dezvoltarea haotică a pieței imobiliare din Cluj și eficientizarea accesului la propria locuință atât a persoanelor cu posibilități reduse cât și a tinerilor?
„Eu cred că piața rezidențială ar trebui reglementată dincolo de reglementările urbanistice prin PUG, PUZ sau PUD, pentru că nu doar haosul urbanistic este problema noastră, ci și prețurile.
Și acest lucru nu se poate explica prin simpla formulă de cerere-ofertă pe piață, pentru că, în ultimii ani, cererea de locuințe a început să includă și “cererea” de a cumpăra locuință cu scopul de a vinde mai departe și nu cu scopul de a se locui în ea.
Din moment ce locuința devine obiect de investiție și afacere, logica pieței rezidențiale intră în circuitul financializării.
De aceea spunem că dezvoltarea masivă a fondului locativ public este în sine un instrument al reglementării pieței imobiliare, pentru că această opțiune extrage din logica pieței financializate un fond considerabil de locuințe.
Deci, prin creșterea fondului de locuințe sociale, statul nu doar că ar răspunde la nevoile de locuire ale unor/ multori tineri (care astfel își pot începe viața autonomă într-o locuință adecvată și accesibilă ca preț) sau altor persoane cu venituri mici, inclusiv grupurilor vulnerabile, ci ar reglementa prețurile pieței imobiliare.
Consider că asta este prioritatea acum, și trebuie găsite măsurile prin care ea se poate pune în practică, precum: atragere de fonduri prin PNRR pentru noi construcții și renovări de clădiri publice vacante pentru transformarea lor în clădiri de locuințe sociale; utilizarea terenurilor publice cu acest scop și recuperarea terenurilor concesionate cu alte scopuri; înființarea unei societăți comerciale de stat sau întreprinderi publice care să execute lucrările de realizare și de mentenanță ale locuințelor sociale pentru a exclude componenta de profit din prețul lucrărilor”.
Considerați că pandemia a accentuat criza locuirii din Cluj-Napoca?
„Pandemia a arătat cât de grave sunt manifestările crizei locuirii, precum supraaglomerarea în locuințe și locuirea în condiții inadecvate, fără utilități sau locuirea în mediu poluat.
Din păcate, la noi nu am văzut măsuri nici la nivel local nici la nivel național care ar fi dovedit că guvernanții ar fi conștientizat aceste pericole ale crizei locuirii.
Apoi, se pare, prețurile pe piața imobiliară nu au fost încă afectate de recesiunea economică, chiar dacă multe domenii ale economiei productive resimt puternic criza.
În ceea ce privește prețurile solicitate pentru locuințe, conform raportului pe T4 al anului 2020 realizat de Analize Imobiliare, orașul nostru a păstrat primul loc la nivel național cu prețul mediu de 1810 euro/ mp. Pentru dezvoltatori, acesta este un semn bun.
Însă pentru cei care au nevoie de locuință ca să locuiască în ea, asta în continuare este un semn al crizei accesibilității financiare a locuirii, în condițiile în care salariul mediu pe lună se situază la nivelul a circa 750 euro/ lună.
Și să reținem că media este adesea înșelătoare, pentru că marea parte a veniturile este în fapt sub medie.
Menținerea prețurilor la nivel înalt înseamnă că există capital de investit și investiția în rezidențiale continuă să fie mai profitabilă decât investițiile în alte domenii.
Urmează să vedem dacă dezvoltarea imobiliară va începe să dea semne de falimentare, cum va interveni statul în salvarea ei.
De exemplu, poate se vor întări vocile care vor susține ca statul să cumpere apartamente de la dezvoltatorii imobiliari cu scopul de a le folosi ca locuințe sociale sau să le ofere facilități dezvoltatorilor dacă aceștia promit să vândă un procent din locuințele create la un preț mai mic decât prețul pieței (astea sunt, de fapt, acele așa-numite locuințe accesibile, affordable housing).
Acum, precum vedem, trăim o perioadă în care s-au legitimat ajutoarele de stat date companiilor private.
La rândul meu, și eu susțin că este nevoie de intervenția statului în piața rezidențială, dar altfel: prin investiții directe în locuințe sociale și nu prin susținerea dezvoltatorilor imobiliari”.
Dincolo de deschiderea ori opacitatea autorităților locale privind rezolvarea crizei locuirii în Cluj-Napoca, ce demersuri își propune pe mai departe inițiativa civică Căși Sociale ACUM!?
„Strategia de locuire care se va adopta de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și modul în care aceasta se va implementa, ne vor arăta și direcțiile în care va trebui să ne continuăm activismul pentru a susține mai departe revendicarea noastră politică pentru investiții publice în locuințe sociale.
Pe lângă asta, ne dorim să colaborăm cu alte inițiative locale care își propun îmbunătățirea planificării urbane și reglementarea dezvoltării imobiliare în vederea unei dezvoltări urbane pentru oameni, nu pentru profit.
În ceea ce privește locuirea în mediu toxic, prin și dincolo de exemplul Pata Rât, ne propunem coalizarea cu mișcări ecologice în vederea definirii și promovării unor reglementări legislative pentru asigurarea sănătății locative și pentru eliminarea rasismului de mediu.
Apoi, desigur, ne continuăm activitatea în cadrul platformei naționale Blocul pentru Locuire, precum și al Coaliției Europene pentru Dreptul la Locuire și la Oraș”.
Joi, 4 martie 2021, începând cu ora 17.00 va avea loc o nouă dezbatere publică în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civiccă (CIIC) online din seria celor dedicate realizării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, tema acesteia fiind „Locuirea”.
Stategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021 -2030 este realizată de Primăria Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj și experții Băncii Mondiale. Dezbaterea va fi organizată online, prin intermediul platformei electronice ZOOM și va fi transmisă live pe paginile de Facebook Municipiul Cluj-Napoca și CIIC – Centrul de Inovare și Imaginație Civică.