La început era Gunoiul și Gunoiul era la Brantner Vereș și Brantner Vereș era Gunoiul. Toate salubrizările stradale și deszăpezirile prin Brantner Vereș s-au făcut.
Și fost-a om trimis de la Partid, numele lui era Sorin Apostu. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre împărțirea Clujului pe sectoare, ca toţi să câștige ceva prin el. Şi din plinătatea Partidului ei toţi au luat, şi har peste har. Și Clujul s-a pricopsit cu două firme de salubritate, care efectiv își bat joc de muncă. Desigur, nu pe gratis.
Brantner Vereș și Rosal sunt regi în împărăția gunoaielor. La cifre de afaceri de 45 milioane de euro (Rosal pe 2018), respectiv 4.6 milioane de euro (Brantner Vereș pe 2018), te-ai aștepta să nu existe probleme când vine vorba de salubritate, deszăpezire sau, mai nou, colectare selectivă. Doar că, ar fi și culmea să se întrebuințeze prea tare. Anii trec, banul vine, oamenii plătesc taxe, mai „pușcă” Primăria o amendă și aia este. Cetățeanul se enervează (riscă și amenzi), orașul pute a gunoi și firmele de salubritate numără banii.
Până și Emil Boc, eternul împăciuitor s-a săturat de incompetența firmelor de salubritate din oraș și le-a amendat cu 20.000 de RON. Mai mult, le-a amenințat cu rezilierea contractelor. Culmea, autoritățile se plâng de poluare, însă țin în brațe de atâta timp niște împiedicați. Chiar suntem curioși până unde va duce furia primarului Boc și dacă se va ține de cuvânt cu rezilierea contractelor. Pentru că e greu de crezut că peste noapte firmele de salubritate din Cluj vor deveni extrem de competente în colectarea selectivă.
Ce-ar fi fost dacă?
Puțină lume își aduce aminte, însă Emil Boc a tatonat terenul înlocuirii Rosalului și a celor de la Brantner Vereș cu Romprest. Se întâmpla în 2009, când Florian Walter a fost prostit pe față să preia Universitatea Cluj în schimbul unui contract de salubritate pe cel puțin un sector din oraș. Nu s-a întâmplat, Walter a plecat supărat la Ploiești și restul e istorie. Iar Walter a ajuns în mormânt. Nu putem decât să ne întrebăm cum ar fi fost dacă Romprestul, cel mai mare jucător de pe piața gunoaielor, ajungea să se ocupe de gunoaiele clujului (inclusiv de colectarea selectivă).
Oradea dă tonul când vine vorba de colectare selectivă
Desigur, e irelevant să comparăm colectarea selectivă din Cluj cu colectarea selectivă din Turda. Așa că ne vom raporta la un oraș măricel și lăudat de toată lumea: Oradea. În Oradea, lucrurile se fac pas cu pas, ardelenește. La începutul anului, municipalitatea orădeană, în colaborare cu firma RER Vest a implementat un program pilot de colectare selectivă. Programul a fost o reușită. Peste 100 de asociații de locatari au participat, eficient, la experiment. Deșeurile au fost colectate ca la carte, oamenii au fost informați din timp. Oradea plănuiește să implementez oficial colectarea selectivă la nivel de oraș la începutul lui 2020. Ca să nu mai vorbim că în Oradea CMID-ul este funcțional, în timp ce la Cluj așteptăm secolul următor.
La Cluj, lucrurile se mișcă „altfel”. Punem 8 pubele „smart” de 80.000 de euro pe stâlpi, îngropăm puncte gospodărești în colaborare cu firme aflate în insolvență și le batem obrazul cetățenilor că nu respectă regulile. Asta, în condițiile în care pentru Rosal și Brantner Vereș colectarea selectivă e o joacă. Sau, mai bine zis, bătaie de joc.