de Szakats Istvan
Stimate domnule primar Emil Boc, mărturisesc că am ratat conferința dumneavoastră de presă de ieri, pentru că tocmai scriam acest text. Nici n-aș prea fi putut să internalizez noile dumneavoastră cuvinte cheie (din câte am înțeles “anul cartierelor” și “avram iancu”) la valoarea lor, pentru că eu sunt încă împotmolit la cel precedent, “metrou”.
Recentele dumneavoastră declarații publice:
– “cât de mulți sunt atât de disperați că se face metrou la Cluj”
– “nu vedeți câte atacuri sunt? Dar nu le bag în seamă” și
– “cum zicea Churchill, nu te apleci de fiecare dată să arunci cu piatra după câinii care latră” mă fac să cred că merită să mai zăbovim un pic pe subiect.
În primul rând, nu sunt convins că adjectivul care îi descrie cel mai bine pe clujeni este “disperați”.
Apoi, nu știu dacă problema “disperaților” este că “se face” metrou. Mai degrabă, că “nu se face” – în forma promovată de dumneavoastră, 14 km, 14 stații, 1.17 miliarde euro, realizare până în 2026.
Apoi, mă mai întreb dacă asemănarea cetățenilor cu “câini care latră” este o atitudine demnă de primarul Municipiului Cluj-Napoca. Aș tinde să cred că nu.
Este o scenă în filmul maghiar Martorul (1969, r. Bacsó Péter), în care Tovarășului i se servește lămâie în loc de portocală, cu explicația “E portocala maghiară. E mai mică, e mai acră, dar e a noastră!”. E o scenă antologică, care se înscrie cu litere de aur în analele cinematografiei maghiare.
Acum e invers. Am impresia că dumneavoastră cam vreți să ne vindeți un tramvai, și vreți să vă credem că chestia aia mică, acră, scurtuță și supraterană este un Metrou, doar pentru că o ziceți dumneavoastră și pen’ că e a nost’.
Na… nu mere. I-om putea noi zâce la asta “metrou”… da’ după aia a veni oameni din tătă țara în pelerinaj la această minunie de-a noastră de calibru Caracalian, să-l vadă pe METROU, acest Monument al Egoului Transilvan Revărsat și al Orgoliului Umflat.
Vă rog să nu mă înțelegeți greșit. Ar fi chiar fain să avem metrou la Cluj. Refrazez: Metrou, ar fi chiar fain să avem la Cluj. Dar asta nu arată că ar fi un metrou.
În ultima lună am stat de vorbă cu drumari, urbaniști și experți în mobilitate despre proiectul de metrou al Clujului. La recomandarea lor, m-am înscris și în câteva grupuri de specialitate – de ex. forumul peundemerg. Mi-am pus întrebările, am primit răspunsuri, și mi-am format propriile opinii pe baza acestora.
Pe baza informațiilor primite, am scris un prim text despre motivele pentru care “metroul”, în forma promovată de dumneavoastră (14.4 km, 14 stații, 1.17mrd EUR, realizare în 4 ani) pur și simplu nu stă în picioare. Ce-am scris, în două săptămâni s-a adeverit integral. Iar dumneavoastră v-ați schimbat discursul.
Acum nu vă mai poate găsi nimeni zicând de 14.4 km, 14 stații, 1.17mrd EUR, și realizare până în 2026. Acum ne spuneți precaut că “important e că proiectul merge înainte”. E un progres. Dar e insuficient.
Între timp, contextul s-a mai schimbat, înspre rău. Cele 30.5 miliarde de euro accesibile României prin PNRR au devenit 29.2. Am aflat (de la ministrul Ghinea) că proiectele de infrastructura feroviară (la care se încadrează și proiectele de metrou) ar primi 5 miliarde. Dar după asta tot de la dumnealui am aflat că ar fi 2 miliarde pentru Metroul Bucureștiului și Metroul Municipiului Cluj-Napoca… împreună. Așa cum știm, banii PNRR sunt mai puțin de jumătate în granturi. Peste jumătate, sunt împrumuturi. Deci ce granturi mai rămân de fapt de împărțit între București și Cluj? Mai ia Clujul miliardul? Ups.
Ideea că Clujul ar putea primi 1.17 miliarde euro în granturi pentru “metrou”, deja e multiplu derizorie. Hai s-o admitem odată, că e clar deja pentru toată-toată lumea cu aritmetica și logica elementară la posesor.
Nici măcar nu v-am spus aici noutăți. Dumneavoastră știți toate astea, demult. Ca dovadă, în paralel cu comunicarea consecventă spre cetățeni a “Metroului cu M mare”, în discuțiile cu ministrul Ghinea v-ați dat concursul să-l “asigurați” pe acesta că proiectul Clujului “poate fi împărțit în tronsoane”, în speranța ca “măcar un tronson sau două” să poată fi finanțat din PNRR. Aș putea crede că unii cetățeni s-ar putea simți confuzați de acest double-talk.
Domnule primar, chiar e timpul să faceți acel coming out solemn. Și care trebuie să fie pe bune.
Sigur, înlocuirea unei promisiuni politice neonorate cu o altă promisiune politică mai modestă e o posibilitate… dar e una cu risc. Cu atât mai mult cu cât n-ați avut nicio susținere tehnică pentru prima, vezi în textul precedent. Și la ora actuală, singurul document existent (Studiul de Prefezabilitate, cel care prevede finalizarea proiectului în 2032) nu vă oferă suficiente date pentru a face estimări pe tronsoane într-un mod credibil.
Aparent, doar ați estimat prost ritmul în care documentele tehnice vă vor confirma, post-hoc, intuițiile politice. Dar sincopa, produsă de faptul că Studiul de Fezabilitate în lucru își va prezenta concluziile abia în toamnă – adică la 5 luni după predarea PNRR la UE, vă pune într-o situație delicată. Ministrul Ghinea, la presiunea celorlalți actori care vor să-și vadă proiectele în PNRR, este mai mult decât îndreptățit să vă ceară argumente tehnice solide în susținerea “asigurărilor” dumneavoastră politice că “se va face”. Apoi UE, la evaluarea proiectelor cu siguranță va solicita aceste documente. Când au loc aceste evaluări? Între mai-august 2021. Cu indulgență, septembrie. Când e prevăzut să iasă Studiul de Fezabilitate? În septembrie. Ups.
Am înțeles că la conferința de presă de ieri ați afirmat că Studiul de Fezabiltiate va fi gata în “septembrie, poate octombrie”. Din această atitudine relaxată, nu pot să deduc altceva decât că aveți în pregătire un document tehnic parțial (cu o ușoară ironie, după Studiul de PreFezabilitate, acum, un fel de PreStudiu de Fezabilitate) care să confirme Comisiei fezabilitatea finalizării măcar acelor “una sau două” tronsoane, la care s-a redus marea noastră Ctitorie.
E ok. Dar asta e doar încă un motiv ca să putem ieși din debara și să le spunem, în sfârșit, lucrurilor pe nume.
Curaj! Din discuțiile purtate pe forumuri, cu drumari, urbaniști și experți în mobilitate, am formulat un set de propoziții Live Text, pe care vi le propun spre rostire, pentru a vă sprijini în exercițiul dumneavoastră de sinceritate, atât de binemeritat de clujeni.
Ziceți așa:
1. “Oameni buni, din păcate e exclus să mai facem tot proiectul. Dar încercăm să intervenim unde e cel mai rău.”
2. “Cel mai rău, clar, e între Florești și Cluj. Acolo e iad. Așa că, în primă fază, vom încerca să mai rezolvăm din problema mobilității între Florești și Cluj”.
3. “Cu regret, oricât am vrut, nu vom putea începe lucrările din Florești Centru. Că ne omoară ăia cu exproprierile în procese, nu le mai gătăm veci”.
4. “Așa că ne-am gândit să începem din Florești-Sud, de undeva de sub deal”.
5. “La capătul de Mănăștur, la fel. Nu putem intra adânc în cartier, că ne iau gâtul mănășturenii. Trebuie să ne oprim la intrarea în cartier”.
6. “Deci, o să mergem între Florești-Sud și Mănăștur-Vest. Oameni buni, chiar numa atâta putem promite amu, și să-l și gătăm până-n 2026”.
7. “Pe unde om trece? Întrebare grea. Prin cazarma de la Florești nu prea putem, îi un milion de ani până ne-o dă MAI. Prin Apele Române, exclus, că e zonă de protecție. Prin Vivo, zăpăcim tot traficul, nu ne lasă ăia.
8. “Rămâne să ne fofilăm cumva prin spate la Vivo, pe la baza dealului”.
9. “În aceste condiții, e clar că nu vom săpa nimic. Nici n-are sens, și oricum nu primim atâția bani. Totul va fi suprateran. Practic, facem un tramvai.”
10. “Așa, lucrarea va costa o fracțiune din valoarea fluturată inițial. Dar măcar avem șanse s-o facem. Poate, cu noroc, luăm un 150-200 milioane acolo în granturi.”
11. “Oricum și banii ăștia îi luăm numai pentru că i-am promis lui Drulă că-i pasăm lucrarea la Ministerului Transporturilor – cum am făcut și în cazul Centurii. Noi nu rămânem cu mai nimic, poate mai ciupim un studiu, ceva, dar atât”.
12. “Apoi, o să stăm și ne uităm cum face MT tot. Dacă-s Dorei, măcar îs Doreii lor”.
13. “Dacă vor termina lucrarea la timp, bine. Dacă nu, măcar e problema lor să o dreagă cu datul banilor înapoi la UE. Noi ne spălăm pe mânuri.”
14. “Când și din ce bani vom mai face noi din tramvaiul asta metrou după 2026, ști’ dracu. Țara e pe butuci, iar viitorul politic, incert. Amu vine PSD la putere, da’ peste alți 4 ani, poate iară noi. Vorbim”.
15. “Când vom mai ajunge noi cu chestia asta până în capătul celălalt al orașului? Bos, probabil niciodată. Poate începem un pic și din celălalt capăt. Asta e.”
Astea-s propozițiile vero, domnule primar.
Dar, desigur, mai aveți și cealaltă alternativă.
1. „noi am făcut ce am promis, am făcut rost de bani”.
2. “am primit un pic mai puțin, din păcate Clujul este victima propriului succes”
2. “construim un metrou ușor”.
5. ”deja avem planuri de extindere, cu cereri de finanțare de miliarde de euro”.
6. “o să avem metroul așa cum am promis”.
Hai să vedem ce alegeți. Vă mulțumesc anticipat.