Primăria Cluj-Napoca realizază anual zeci de studii de fezabilitate, prefezabilitate și postfeazbilitate pentru care cheltuie zeci de mii de euro. Dosarele dodoloaţe cu rezultatele acestor studii sunt ţinute la păstrare, în sertare, sub cheie, iar la fiecare campanie electorală, fie ea pentru alegereile locale sau parlamentare, sunt scoase la lumină. Praful este dat la o prate cu o dibăcie de către primarul Emil Boc care anunţă câte va face şi câte va drege pentru binele oraşului şi bunăstarea locuitorilor, dacă partidul din care face parte va primi voturile cetăţenilor. Recent edilul a afirmat că “se va face” un pasaj rutier în cartierul Mărăşti, pasaj care va duce la o decongestionare a traficului din zonă. Nehotărât, Emil Boc nu ştie dacă pasajul va fi subteran sau suprateran motiv pentru care aşteaptă părerile specialiştilor. Remarcăm că Emil Boc n-a nimerit sertarul cu studiile de fezabilitate plătite pentru tunelul de sub centrul orașului (cel care trebuia să înceapă prin 2008 de undeva de la intrarea de pe strada Clinicilor). În schimb, ne bucurăm că nu a nimerit peste sertarul cu tunelul lui Funar de sub Dealul Feleacului.
Deci, iar aflăm că Primăria Cluj-Napoca are în lucru construirea unui pasaj rutier. Acesta ar urma să fie construit în cartierul Mărăşti de la biserica Sf Petru până la intersecţia Bulevardului 21 Decembrie 1989 cu strada Fabricii. Ideea edificării de noi culoare rutiere în municipiu anunţată „ca noutate” de Emil Boc nu este una chiar atât de nouă dacă luăm în cosiderare faptul că, în urmă cu numai trei ani, Primăria Cluj-Napoca analiza construirea unui pasaj rutier subteran de 2,7 km pe sub centrul istoric al Clujului. În acest sens au fost realizate şi studii geotehnice, dar costurile estimate la vremea respectivă pentru construirea pasajului pe sub cetrul oraşului erau cuprinse între 329 şi 492 de milioane de euro, fapt ce a determinat renunţarea la proiect din partea administraţiei clujene.
Oricum, și pasajul din Mărăşti pe care primăria doreşte să îl construiască are o problemă de amplasament. Emil Boc nu s-a decis dacă acesta va fi construit în subteran sau suprateran.
”Primul pasaj pe care îl avem în lucru este cel din Mărăști, unde disputa nu este dacă se face pentru că lucrurile sunt clar adjudecate, că DA se face, disputa este dacă se face suprateran, adică să fie de la biserica Sf. Petru până dincolo de Piața Mărăști. Dacă nu trece de sensul giratoriu din Mărăști nu am rezolvat nimic. Acolo este dopul major de trafic care se creează. Acel pasaj va fi pe lista de investiții de făcut. Un pasaj suprateran pentru ca cei care merg la Aeroport să treacă pe deasupra pe un pasaj pe stâlp de beton. O altă părere este ca pasajul să fie subteran. Opiniile sunt împărțite, dar specialiștii vor tranșa disputa. Noi suntem pregătiți în 2017 să punem bani din buget pentru pasaj. Din perspectivă pragmatică pe deasupra este mai ușor de făcut, din perspectivă urbanistică și estetică pe dedesubt arată mai bine. Cu toate acestea, nu ne putem juca, dacă acolo estetic specialiștii vor spune că pasajul suprateran arată dizgrațios și transformă zona aceea în altceva decât este, nu mă voi încăpățâna. Dacă specialiștii vor spune că sunt soluții de gardare fonică să nu fie poluare sonoră, să fie îmbrăcat în verde acel pasaj ca să nu distorsioneze cu ce e acolo, nu mă voi opune. Sau dacă ne vor spune că la pasajul subteran vor fi costuri de realizare, dar va rezolva o problemă pe 100 de ani, nu mă voi opune. Dar părerile specialiștilor sunt cele care vor fi ascultate”, susține primarul Emil Boc.
Bănuim că, după finaizarea campaniei electorale, specialiştii vor avea părerile împărţite iar fondurile de asemenea vor fi insuficiente, așa că municipalitatea va renunţa şi la pasajul din Mărăşti, aşa cum a făcut-o până acum și în cazul altor proiecte majore de infrastructură.