În plenul şedinţei Consiliului Local de astăzi, primarul Emil Boc a prezentat în faţa asistenţei, soluţiile tehnice pe care primăria doreşte să le implementeze pe termen mediu şi lung în vederea decongestionării traficului şi a creării de noi spaţii de parcare în municipiul Cluj-Napoca. Fără niciun termen de începere a lucrărilor, sau o evaluare a costurilor la care va fi supus în viitor bugetul local, planurile lui Emil Boc arată extraordinar pe hârtie. Teoria ca teorie dar ne omoară practica şi memoria scurtă. Faptul că Emi Boc a uitat că a plecat la Bucureşti din calitatea de primar, adică în cunoştiinţă de cauză a necesităţilor clujenilor, iar ca premier nu a făcut mai nimc pentru a simplifica procedurile, care de atâtea ori, încetinesc demararea proiectelor de investiţii. Plus că, toate proiectele lui sunt pentru a introduce cât mai multe mașini în trafic, nu pentru a rezolva problema traficului.
Emil Boc a trecut în revistă, pe repede înainte, soluţiile pe care împreună cu Direcţia Tehnică a primăriei le-a gândit în vederea decongestionării traficului din oraş precum şi locaţiile unde municipalitatea va investi în contruirea viitoarelor parkinguri.
“Vă prezentăm câteva soluţii pe care le avem în vedere pentru problema parcărilor, traficului şi decongestionării acestuia în municipiul Cluj-Napoca. Două proiecte, din toate strategiile oraşului, sunt considerate prioritate zero. Primul este centrura metropolitană a Clujului de 38 de kilometri în valoare de 150 de milioane de euro. Începe de la nodul de autostradă A3 pe malul Someşului până la sensul giratoriu de la Cora – pasaj suprateran până în Mănăştur pe Bucium se continuă cu Centura de sud a Clujului până la intersecţia Apahida-Vâlcele. Cu menţiunea că sunt intrări şi ieşiri în oraş pe toată această porţiune de centură, care spre marea noastră bucurie este inclusă în Masterplanul de Transporturi al Guvernului în raport cu Uniunea Europeană în perioada 2016-2020. Asta ar însemna ca de la anu, după reorganizarea Guvernului, în urma alegerilor, să se treacă imediat la treabă pentru că toată finanţarea s-a obţinut pentru intervalul 2020. Argumentul a fost că Cluj-Floreşti este mai aglomerat decât Bucureşti-Otopeni iar pe de altă parte dezvoltarea oraşului are nevoie ca de apă de această centură ocolitore pentru tot ce înseamnă traficul din municipiu. Am primit toate aprobările că lucrarea aceasta începe şi va fi continuată iar noi, evident ne vom ocupa de tot ce înseamnă ramificaţii la centură cu municipiul. Al doilea proiect este unul care îl va porni primăria pe resursele financiare multinauale: pasaj denivelat Tăietura Turcului-Tudor Vladimirescu. Este un pasaj absolut necesar pentru a decongestiona traficul din zonă. Este şi acest proiect prins în toate strategiile de dezvoltare a municipiului în priorităţile zero zero zero”, a afirmat Emil Boc în plenul şedinţei.
Varianta investiţiei într-un pasaj subteran în zona cartierului Mărăşti este una vehiculată cu ceva vreme în urmă, cam de pe acum trei ani, când Emil Boc anunţa că va construit un pasaj pe sub centrul oraşului. La acea vreme, traversarea în subteran, era amplasată în zona centrală iar în acest an pasajul l-a mutat mai la est. După studiile de prefezabilitate municipalitatea va decide dacă pasajul va fi sub sau suprateran, în funcţie de părerile specialiştilor.
“Al treilea proiect care va fi început anul viitor sub faza studiilor de specialitate şi în vederea implementării este realizarea unui tunel-pasaj pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 în zona pieţei Mărăşti. Un pasaj subteran probabil sau suprateran, vom vedea ce ne vor spune specialiştii pentru că în mod obligatoriu vor trebui să vină cu două soluţii. Pasajul ar putea începe din zona bisericii Sf Petru până la pasajul denivelat Aurel Vlaicu. Este zonă super agolemartă iar bugetul pentru 2017 va include acest obiectiv improtant pentru a merge mai departe„, a afirmat Emil Boc.
Din punct de vedere al teoriei anul viitor în Cluj-Napoca vom avea două noi poduri peste râul Someş. Cel puţim aşa a susţinut azi Emil Boc. Modernizarea podului Garibaldi este şi în acest an, aşa cum a fost în campania electorală precedentă, pe agenda lui Emil Boc. Lărgirea la patru benzi de circulaţie şi cu amenajarea de piste de biciclete este promisiunea edilului pentru anul viitor.
“În vederea imbunătăţirii circulaţiei vizăm realizarea unor poduri noi sau reabilitarea unor poduri existente peste râul Someş. Unul este podul nou pe strada Porţelanului, cu două benzi carosabile şi pistă pentru biciclete şi trouare ce se va adăuga la situaţia existentă în momentul de faţă. Al doilea proiect este podul Garibaldi. Nu este un pod nou ci este lărgirea la 4 benzi carosabile, pistă de biciclete şi trouare după dun desing modern pe care îl vom aproba şi noi în CL dar lucrarea va fi incusă în proeictul de buget pe 2017. De asemena podul Fabricii – reabilitare pod existent pe care lucrare o cunoaşteţi. Al patrulea pod nou este strada Oaşului cu Răsăritului care va scurta foarte, foarte mult circulaţia şi va veni în beneficiul celor care locuiesc în zonă. Aceste proiecte se încadrează în ceea ce am numit noi cu durată medie de execuţie şi care pot fi începute anul viitor”, a susţinut Emil Boc.
După cum evoluează lucrările la podul Traian, unde la jumătatea perioadei de execuţie nu a fost încă demolată vechea structură, este uşor de anticipat că în 2017 nu va fi reabilitat nici podul Garibaldi şi nici nu vom avea parte de o nouă traversare peste Someş în zona străzii Răsăritului-Oaşului. Despre pasaje subterane şi centuri ocolitore lăsăm specialiştii să se pronunţe pentru că oricum nu o fac pe gratis. Studiile de prefezabilitate vor fi puse sub cheie, acoperite cu praf şi vor fi scoase la înaintare la următoarea campanie electorală când, din nou , vom da vina pe disfuncţionalitatea sistemului sau a lipsei de fonduri.
Iar problema pasajului de pe Tăietura Turcului urmează să o dezbatem într-un material următor în care vom demonstra că Emil Boc vorbește să se audă. Problema de trafic în zona Tăietura Turcului, nu este la intrarea dinspre Tetarom și Baciu, ci la ieșirea în Grigorescu, la penibilul sens giratoriu aruncat cu furca acolo. O investiție în salariul a doi polițiști care să dirijeze traficul acolo, ne-ar costa mai puțin la buzunare decât fanteziile sale investiționale.