E linişte pe holul din faţa cabinetelor de medicină de familie de pe strada Islazului. Acum sunt doar câţiva pensionari care aveau programări pentru reţete. Şi un tânăr care a venit să ia concediul medical al soţiei, gravidă. Dar aceasta e liniştea de după furtuna celor 3 zile în care sistemul a fost blocat de un program electronic pentru care s-a dat o șapcă de bani.
„Nu aţi vrea să vedeţi ce e aici lunea dimineaţa. Luăm tot ce a fost urgent peste week-end. Copii, bătrâni, cei care nu erau de UPU. Febre, muci, diaree, tensiune, trebuie să îi vedem pe toţi. A fost haos!„, ne spune o doctoriţă tânăra, care intră în cabinet să îşi consulte pacienta. Nu are timp de poveşti, are de recuperat zilele trecute.
Timp de 3 zile, programul informatic cu care lucrează medicii nu a funcţionat. Cardurile de sănătate, în baza cărora se efectuează toate operaţiunile – consultaţii, reţete, trimiteri, nu au putut fi utilizate.
„Noi ştim tot ce am consultat, ce am făcut, avem salvat în calculator. Dar atunci nu am putut folosi programul. A fost cumplit. Nu greu, îngrozitor. Avem noroc că farmaciile independente mai dau pastile la bucată şi i-am putut îndruma pe pacienţi să îşi ia pastile pentru 2-3 zile, până îşi puteau scoate reţetele”, mărturiseşte medicul de familie Gabriela Ona.
Doctorul recunoaşte că nu toţi pacienţii sunt înţelegători. „Ne-au mai şi înjurat, ne-au mai şi înţeles. Noi suntem interfaţa cu sistemul de sănătate, pe noi ne văd. Dar mă şi doare sufletul, pentru că şi eu ştiu ce probleme au”, a mărturisit doctorița, cereia i s-au umezit ochii.
Nu o putem ţine de vorba, căci are un pacient la uşă.
„Doctoriţa mea e în concediu, după nebunia asta. Bine că s-a terminat!”, răspunde o asistentă blondă, în timp ce fuge într-un alt cabinet, ca să pună o ştampilă.
„Nici nu pot spune ce am făcut pentru unii pacienţi în aceste zile, pentru că e ilegal”, a precizat un medic de familie, sub protecţia anonimatului. Aceştia cunosc îndeaproape pacienţii, mai ales pe cei în etate, care le sunt „clienţi fideli”. Şi cunosc cazurile extreme.
„Doamna doctor nu a ajuns, încă. A stat să bage consultaţiile, că numai până azi se poate, altfel nu le decontează Casa”, mărturiseşte o asistentă din alt cabinet, de după un vraf de fişe.
Medicii au la dispoziţie 72 de ore pentru a introduce în sistem toate operaţiunile din cele trei zile în care nu a funcţionat programul, altfel nu le sunt decontate. Practic, volumul de muncă e dublat, deoarece fiecare medic şi-a înregistrat o dată în calculator şi în fişe ce a făcut, iar acum trebuie să reia fiecare pacient.
Cu mâinile în mănuşi de lână, o bunicuţă i-a adus asistentei ei preferate plăcinte. Fata s-a dus la farmacie şi i-a luat ea pastile pe două zile, pentru că bătrâna nu ştia câte să ceară şi îi şi era ruşine să îşi ia numai câte două pilule din fiecare. Iar acum, că a putut să-şi scoată reţeta, a venit să-i mulţumească fetei pentru amabilitate şi doctoriţei, pentru că a lăsat-o. „Atâta pot şi eu. Că am pensie mică, maică. Mă mai ajută copiii, dar nici ei nu-s tare bine. Eh, las’ că eu mor mâine, poimâine şi or avea o grijă în minus.”
Pe hol se simte un miros specific cabinetelor medicale de stat. De dezinfectant, amestecat cu spirt, neputinţă, boală.
„Am sunat la medicul de familie să ne facă o trimitere pentru analize. Soţul are nişte probleme şi îi facem tot la 3 luni analizele, dar luni, când trebuia să venim, nu a putut să ne dea trimitere. Să vedeţi ce nebunie era aici!”, ne spune o doamnă care venise şi cu mama, la control. „Orice ai spune, dincolo de ce se zice de medici, că-s şpăgari şi cu nasul pe sus, unii sunt tare sufletişti. Şi lasă de la ei, numai să îţi fie bine.”
„Cum să fie? Noi, de partea asta, frustraţi şi nemulţumiţi, pentru că nu ne-am putut face treaba. Ei, de partea cealaltă, frustraţi şi nemulţumiţi, pentru că aveau programări la operaţii, probleme. Populaţia pe care o deservim noi e săracă, nu au bani. Unii chiar nu îşi permit să îşi cumpere tratamentul”, a punctat un alt cadru medical. „A trecut luni, am zic că de marti revine. Marţi dimineaţă tot nu mergea, noi aveam treabă. Miercuri deja ne-am dat seama ca e grav, iar nouă nu ne spunea nimeni nimic.”
CNAS administrează Platforma Informatică de Asigurări de Sănătate (PIAS), care cuprinde Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS), Sistemul Informatic pentru Prescripţia Electronică (PIAS) şi Dosarul Electronic de Sănătate (DES). Un sistem care trebuia să fie performant dă rateuri şi nu e complet funcţional după aproape un an şi jumătate de la implementare şi mai bine de un an de când e obligatoriu. Pare utopică dorinţa premierului Cioloş, care vrea un sistem informatic integrat, digitalizare şi comunicare electronică.
Sistemul a fost picat 3 zile, luni, marti şi miercuri, medicii fiind în imposibilitatea de a-şi desfăşura normal activitatea. Deşi nu a fost cea mai lungă perioada de timp în care sistemul nu a funcţionat, pare să fi avut cel mai mare impact.
Ceea ce e şi mai grav e faptul că problema nu a fost depistată de la apariţie, iar CNAS nu are un contract de mentenanţă valabil, în acest moment. Încă din 2012, de când se vorbea de informatizarea sistemului de sănătate, „gurile rele” au cobit şi au spus că România, sistemul de sănătate, medicii şi pacienţii nu sunt pregătiţi pentru acest pas. Valoarea iniţială a programului a fost de 25 de milioane de euro, iar societatea care l-a furnizat e în insolvenţă din 2014.
Iar pacienţii se uită in buzunare şi se caută de câteva zeci de lei, pentru a-şi cumpăra măcar medicamentele necesare pentru 2-3 zile.