Sâmbătă dimineața procurorii DIICOT au început perchezițiile la casa fostului comisar BCCO Cluj, Liviu Șipoș. Acesta s-a pensionat din Poliție în urmă cu mai mulți ani și a lucrat, în ultima perioadă, ca șef al securității la firma Fujikura Automotive din Cluj. Liviu Șipoș a fost specializat în lupta antidrog.
După 14 ore de percheziții, fostul comisar Liviu Șipoș a fost reținut și este dus la DIICOT București pentru audieri.
”Sâmbătă dimineață la locuința lui Liviu Șipoș au început percheziții și acestea sunt în curs”, au precizat sursele citate.
Pe Liviu Șipoș îl regăsim în mai multe materiale de presă privind mari capturi de droguri asupra cărora ar fi planat suspiciunea înscenării. Astfel avem un caz din 2002 cu o captură de droguri din Vama Borș, rămasă neelucidată conform curentul.info:
”(operațiunea) s-a bazat pe o sesizare, din 3 iulie, a comisarului Liviu Sipos de la CZCCOA Cluj. Acesta avea informatii potrivit carora Andrea Deak facea parte dintr-o retea internationala de traficanti, urma sa intre in Romania a doua zi, in 4 iulie, cu un VW Golf Cabrio, avand asupra sa 280.000 de euro, si, nu in ultimul rand, urma sa se intoarca in scurt timp in Vama Bors, avand o mare cantitate de heroina ascunsa in masina. In rechizitoriul intocmit ulterior se arata ca, potrivit informatiilor, Andrea avea rolul de caraus, primind 10.000 de euro pentru fiecare transport. Mai mult, nu se vorbeste de provenienta drogurilor, unde s-a burdusit masina cu stupefiante si cine a facut-o.
Lucrurile sunt si mai complicate, deoarece Andrea sustine ca ea si Daniel Bora/Rora il cunosc foarte bine pe comisarul care a arestat-o, Liviu Sipos, pe care l-ar fi intalnit de mai multe ori la Cluj. Politistii n-au demonstrat ca drogurile au fost imbarcate la Cluj sau in Romania, iar Andrea sustine ca este nevinovata. La infatisarea de saptamana trecuta (2002 – n. red.), Andrea a declarat ca il banuieste pe Bora ca i-a pus drogurile in masina cu doua saptamani inainte de arestare, cand el avea o pereche a cheilor. In ceea ce-l priveste pe misteriosul ofiter acoperit, Parchetul solicitase inca din vara identificarea sa. Raspunsul IGP n-a facut decat sa sporeasca ceata: ”Bora Daniel, nascut in Zalau, in 1957, este plecat din tara din 1970, in prezent aflandu-se in Germania sau Austria… ”. Sa fie unul si acelasi Bora Daniel, sau doar o coincidenta de nume?”
Avem apoi o relatare din 2005 făcută de cotidianul Bună Ziua Ardeal și preluată de hotnews.ro:
”In iunie 2003, presa clujeana anunta ca CZCCOA Cluj a capturat un kg de heroina de o puritate de peste 60% din autoturismul sofat de tanarul maramuresean Radu Claudiu Opris.
Actiunea, considerata drept o victorie asupra traficului de droguri de mare risc s-a complicat din ce in ce mai mult, astfel ca, si in prezent Opris este in arest preventiv intrucat probele nu s-au aratat a fi suficient de concludente, iar acuzatiile lui asupra procurorului Doru Dobocan (cel care a instrumentat cazul) si agentului Liviu Sipos (fost ofiter de Securitate) de la CZCCOA nu au fost solutionate.
Revenind la cursul evenimentelor, in luna iunie 2003, in urma unor informatii obtinute anterior de politistii din cadrul CZCCOA Cluj, Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures a autorizat infiltrarea unui agent acoperit, cu numele de cod „Liviu”, pentru descoperirea si identificarea persoanelor ce se ocupa cu traficul ilicit de droguri.
Ulterior, prin intermediul agentului acoperit si in urma cercetarilor efectuate, s-a retinut ca Ivan Shiman, cetatean romano-ucrainean, i-a furnizat lui Radu Claudiu Opris droguri de mare risc in vederea vanzarii. Victor Patraus, un alt tanar din Sighetu Marmatiei a fost acuzat ca a intermediat afacerea ilegala.
Singurul inculpat caruia i s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de cinci ani a fost Patraus. Ceilalti doi, Opris si Shiman au fost condamnati la sapte, respectiv cinci ani si sase luni de inchisoare. Curtea de Apel Cluj a respins, prin decizia penala nr. 132 din 21 aprilie 2004, ca nefondate, apelurile declarate de cei trei.
Insa, Inalta Curte de Casatie si Justitie a aprobat recursurile inculpatilor, iar conform dosarului 2590/octombrie 2004, s-a impus casarea hotararilor atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru reluarea si completarea probatiunii prin administrarea probelor cerute de inculpati si de catre procuror.
Desi cazul a fost trimis spre rejudecare la instanta initiala, adica la Tribunalul Cluj, Opris a cerut stramutarea cazului la Bucuresti, solicitare care a fost aprobata saptamana trecuta.
Opris, Shiman si Patraus au invocat in recursurile lor ca „cercetarea penala a fost inceputa si s-a desfasurat abuziv si tendentios, cu incalcarea dispozitiilor legale (urmarirea si inregistrarea convorbirilor telefonice s-a realizat fara sa existe autorizarea necesara, iar investigatorul a fost, in realitate, un instigator) iar probele in cursul cercetarilor penale au fost obtinute nelegal, si, deci, ele trebuie inlaturate”.
Opris a mai invocat faptul ca a fost atras, in mod premeditat, intr-o cursa, de catre investigatorul sub acoperire. Mai mult, Opris sustine ca, de fapt, amestecul transportat a fost pus in autoturismul lui Patraus de catre organele de politie.
Contactat telefonic, tatal lui Radu Opris sustine ca Patraus a fost omul celor de la CZCCOA. „Victor i-a dat masina lui Radu sa vina la Cluj sa-si faca un tomograf. Cartusele de tigari in care au fost descoperite drogurile erau trimise de Patraus pentru Sipos (agentul CZCCOA, n.red.). Si probabil de aceea i s-a suspendat pedeapsa. Fiul meu este nevinovat. Daca nu se va face dreptate ajungem la CEDO”, a declarat Mihai Opris.”
Și mai este și povestea lui Torino Sfârlea care, conform justitiarul.ro, a fost ”închis ca urmare a unei sentinţe definitive a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 18 iunie 2007 la Gherla, unde a fost transferat de la Jilava pe 30 august, după ce a fost condamnat în 2005 de Tribunalul Bucureşti la 18 ani de închisoare”. Acesta ”a acceptat să vorbească despre cum a ajuns să coordoneze ’’Cartelul de la Cluj’’, despre reţeaua mafiotă întinsă din Afganistan şi Turcia până în Italia, la celebra Camora, Germania, Spania sau Olanda. Conform anchetatorilor, valoarea drogurilor tranzitate de Torino este de cel puţin 100 milioane de dolari, o cifră care te înfioară numai când o pronunţi.”
”Era unul Liviu Şipoş (n.r: despre care am aflat că e un fost ofiţer clujean din structura antidrog, care între timp s-a pensionat), care avea boală pe mine şi voia să mă aresteze. Eram filat şi ştiam, că, mai devreme sau mai târziu, voi ’’pica’’. Când m-au arestat la Cluj aveam deja pregătite două bagaje cu haine şi alte lucruri pentru puşcărie. Oricum, nu mai rezistam psihic (…)”
Printre cei ”prinși” și condamnați în acest adevărat ”cartel al drogurilor din Cluj” s-a aflat și Ioan Tău, fost polițist clujean. Despre care, în 2019, săptămânalul Gazeta de Cluj relatează faptul că:
”Ioan Tău, fost polițist clujean, acum în vârstă de 75 de ani a câștigat la CEDO împotriva statului român, Curtea de la Strasbourg concluzionând după 12 ani că bărbatului i s-a încălcat dreptul la administrarea echitabilă a probelor, constatând că niciuna dintre probele incriminatorii nu a fost administrată în faţa instanţei. Ioan Tău a fost acuzat de trafic internațional de droguri, fiind trimis în judecată alături de alte 25 de persoane, fiind cea mai mare rețea de trafic de droguri depistată și anihilată în România, cunoscută și sub numele de ”Cartelul de la Cluj”.”
În speță CEDO a reținut faptul că:
”În speţă, dl. Tău a fost acuzat de trafic internaţional de droguri şi trimis în judecată alături de alte 25 de persoane. Potrivit rechizitoriului acuzaţia îndreptată împotriva sa – anume că la domiciliul său s-ar fi ambalat droguri – era susţinută de declaraţia unui agent sub acoperire, martor cu identitate atribuită în dosar, de declaraţia altui martor şi a unui coinculpat. În faza de fond a dosarului, martorul sub acoperire nu a mai menţionat numele dlui. Tău deloc şi nu a făcut niciun fel de referire la el. Celălalt martor nu a mai fost audiat, întrucât nu s-a prezentat la citarea sa în faţa instanţei. Folosindu-se doar de probele din urmărire penală, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe dl. Tău la 16 ani de închisoare. Curtea de Apel a redus pedeapsa la 8 ani, fără a face vreo menţiune la probaţiune, iar ICCJ a respins recursul. Dl. Tău a fost eliberat condiţional imediat după pronunţarea deciziei din recurs, fiind arestat pe toată durată procedurii.
Prin hotărârea sa de astăzi (n.r. 23 iulie 2019), CEDO a constatat după o procedură care a durat 12 ani, că dlui. Tău i s-a încălcat dreptul la administrarea echitabilă a probelor, constatând că niciuna dintre probele incriminatorii nu a fost administrată în faţa instanţei. (…)”