La început a fost lebăda. O hidrobicicletă sub formă de lebădă cu care Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) a întreprins, în vara anului trecut, o mega acțiune de curățare a Someșului de gunoaie și de vegetația acvatică. Fiindcă această muncă, demnă de cascadorii râsului, s-a dovedit inutilă, anul trecut, la începutul lunii octombrie, ABAST a început „curățarea” Someșului cu un utilaj amfibiu achiziționat anume pentru acest scop.
Desfășurarea de forțe a continuat și în această vară, când utilajul amfibiu a lucrat de zor, dar fără spor, în zona Sălii Sporturilor, pescuind vegetația acvatică. Cu toate că din apă au fost scoase cantități considerabile de vegetație și de gunoaie, Someșul s-a dovedit a fi un sac fără fund din acest punct de vedere, iar acum luciul apei a devenit pur și simplu gazon! Vegetația acvatică se extinde, pe largi porțiuni, până deasupra apei și, cel mai probabil, în acest ritm pe viitor clujenii vor putea juca fotbal pe gazonul de pe Someș.
După o vară de muncă sisifică, putem concluziona acum că banii investiți de ABAST pentru achiziționarea utilajului amfibiu și pentru plata muncitorilor care l-au operat au fost bani aruncați la propriu pe apa Someșului!
În următoarele imagini putem vedea utilajul ABAST în plin elan muncitoresc, la începutul lunii august:
Și astfel arată Someșul în luna septembrie:
Astfel înțeleg autoritățile publice să rezolve problema vegetației excesive și a jegului din râul Someș! Prin muncă în zadar și prin irosirea banului public pentru soluții care era foarte clar din start că se vor dovedi ineficiente!
Ziar de Cluj a semnalat, în repetate rânduri, că problema trebuie rezolvată în amonte, unde se aruncă gunoaiele în Someș, pentru că acele deșeuri care poluează apa sunt sursa de hrană a algelor.
Specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj au explicat pentru Ziar de Cluj de ce algele se înmulțesc în neștire. Profesorul Antonia Odagiu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj a subliniat că nitriții și nitrații care ajung în apă sunt substanțe cu un important aport nutritiv pentru vegetația acvatică:
„Motivul care determină proliferarea periculoasă a vegetaţiei acvatice este poluarea rezultată ca urmare a dezvoltării socio-industriale a oraşelor situate de-a lungul râurilor (Someş, în cazul nostru) şi a practicilor agricole în zonele situate în proximitatea râurilor. Agenții poluanți care ajută la creșterea acestei vegetații sunt: deşeurile menajere municipale, deşeurile industriale, poluarea aerului atmosferic cu fosfor şi oxizi de azot, fertilizanţii bogaţi în azotaţi şi superfosfaţi, dejecțiile animale utilizate ca fertilizanți organici. Modalităţile de stopare a fenomenului fac referire la respectarea bunelor practici de mediu în agricultură, industrie şi, nu în ultimul rând, managementul deşeurilor practicat la nivel urban”, a explicat Antonia Odagiu.
În loc să se ocupe la modul real și eficient de problema poluării din amonte, pentru a înlătura cauzele dezvoltării excesive a vegetației acvatice, autoritățile aruncă în apa Someșului banii publici printr-o acțiune de periere a algelor cu un utilaj amfibiu. Periere care se pare că face bine vegetației acvatice, care se extinde mai abitir!