De mai bine de un an, Primaria si consilierii locali au inceput o lupta impotriva cersetoriei. Principalul instrument in aceasta privinta au fost afise si panouri amplasate in oras. Odata cu hotararea Consiliului Local initiata de Claudia Anastase, a fost creat un numar special, 955, pentru sesizarea actelor de cersetorie. Numai ca prea putini clujeni se folosesc de aceasta optiune, pe parcursul acestui an doar 34 de apeluri au fost inregistrate.
Dupa o politica violenta dusa impotriva cersetorilor prin intermediul campaniei anti-cersetorie, rezultatele nu sunt favorabile. Problema cersetoriei nu poate fi rezolvata complet, dar nici cetatenii nu dau dovada de implicare. Numarul de sesizari este foarte mic, dupa cum ne informeaza reprezentantii Primariei.
„De la inceputul anului si pana in prezent au fost inregistrate doar 34 de sesizari cu privire la cersetori”, au aratat acestia.
Desi numarul de reclamatii pe numarul special, 955, nu este mare, saptamanal, sunt ridicati cersetori.
„Saptamana trecuta au fost ridicate 13 persoane. Toate din zona centrala”, au precizat reprezentantii Biroului Mass-Media al Primariei.
Dintre cersetori, zece procente sunt din oras, iar 90% sunt din afara municipiului si, dupa ce sunt ridicati de pe strazi, sunt trimisi la localitatile de domiciliu. Cei domiciliati in oras sunt trimisi spre centrele sociale de urgenta.
„Pe strada Oasului si Dragos Voda sunt dusi adultii, iar copiii sunt dusi la Adapostul de Zi si Noapte pentru copiii strazii, Arlechino”, au completat oficialii Primariei.
Nu exista alte mijloace de a impiedica cersetorii sa se intoarca in strada.
„Noi ii ridicam, iar ei se intorc in strada. Nu avem ce sa facem din punctul de vedere al legislatiei”, au concluzionat reprezentantii municipalitatii.
Actiunile anti-cersetorie au fost initiate in iulie, anul trecut, de consilierul local, Claudia Anastase. Aceasta observa imbunatatiri in ceea ce priveste problema cersetoriei la nivelul municipiului.
„Eu nu am inceput doar o campanie, eu am depus un proiect de Hotarare de Consiliu. Am avut o dezbatere publica, pregatita cu o precampanie, dupa dezbaterea publica a rezultat necesitatea unui proiect de hotarare, am depus un proiect de hotarare semnat de mine si a devenit Hotarare de Consiliu Local prin votul unanim al consilierilor. Pot sa spun ca este o imbunatatire sau s-a simtit o oarecare imbunatatire imediat dupa prima parte din proiect, dupa implementarea primei parti”, a declarat Anastase pentru Ziar de Cluj.
Scopul principal, a explicat Claudia Anastase, a fost acela de a determina oamenii sa faca sesizari cu privire la situatiile de cersetorie folosind numarul scurt 955.
„Daca e sa vorbim despre ceea ce prinsesem eu in proiectul de hotarare de consiliu – exista o comunicare pe numarul acela unic, numarul 955, special pe care se anunta – exista o deschidere a oamenilor pentru a anunta problemele de cersetorie. Dar nu cred ca avem o gestionare corespunzatoare a modului in care sunt intervievati cersetorii, a modului in care sunt dusi inspre unitatile de asistenta despre care noi vorbeam. Pentru ca se pastreaza aceeasi proportie a persoanelor care cersesc si au domiciliul in alte localitati fata de persoanele care cersesc cu domiciliul in Cluj-Napoca. Cei care cersesc si sunt din alta parte, trebuie trimisi in localitatile lor de domiciliu. Foarte putine cazuri sunt gestionate si sunt gestionate doar pret de o noapte la directia de asistenta sociala dupa care a doua zi sunt din nou pe strazi”, a comunicat Anastase.
La inceput, speculeaza Anastase, proiectul nu a fost privit cu seriozitate de catre ceilalti. Mai mult, pana la momentul acela nu exista nici o inventariere a numarului de cersetori.
„Cred ca, la inceput, multa lume s-a amuzat de continutul proiectului meu. Multi au trait cu impresia ca n-ai cum sa rezolvi cu niste panouri problema cersetoriei. De acord. Nici nu-mi propusesem ca prin niste panouri – acele panouri amplasate in cele 50 de locuri de pe raza cersetoriei – sa rezolv problema. Ele nu aveau decat rolul de a lega populatia municipiului de politia locala pe speta cersetoriei. De a putea oamenii sa anunte in timp real politia primariei numai pe problema cersetoriei. Abia de acolo incolo puteam face inventarul acestor cazuri. Nu exista o inventariere a numarului de cersetori pana atunci. Acum avem la Politia Locala a muncipiului Cluj-Napoca. Periodic, discut cu adjunctul Politiei Locale, domnul Manca si au o evidenta, o monitorizare stricta a numarului de apeluri de pe acel numar fix”, declara consilierul local.
Inchiderea rampei de gunoi de la Pata Rat a determinat cresterea numarului de cersetori
In cadrul dezbaterii publice, o problema de care s-a temut consilierul local a fost cea a cresterii numarului de cersetori. Partea a doua a proiectului sau presupunea implicarea unor voluntari ai facultatilor cu profil uman. In urma unei munci de documentare pe care Claudia Anastase a facut-o impreuna cu acestia, ea a aflat ca numarul de cersetori a fost de patru ori mai mare dupa inchiderea gropii de gunoi de la Pata Rat.
„Intrarea in cea de a doua parte, prin voluntariat, a studentilor de la sociologie, psihologie, stiintele umaniste este pentru a aloca mai mult timp discutiei si analizei amanuntite a acestor cazuri de cersetorie. Deci, acea parte in care incercam sa aflam si motivatia cersetorilor. Cred ca un pic suntem bulversati pentru ca ceea ce eu anticipam in acea dezbatere publica, s-a chiar intamplat. Adica, numarul cersetorilor din oras a crescut dupa inchiderea rampei de la Pata Rat. La acel moment, nu era inchisa rampa. In schimb, in perioada de documentare pe care am facut-o, am prins trei zile de autoaprindere a rampei. In cele trei zile, de patru ori a crescut numarul cersetorilor in oras. Nu sunt masuratori stiintifice, sunt masuratori facute de mine cu voluntarii mei cu care am lucrat atunci pe documentare”, a conchis Claudia Anastase.
„Am fost mai atractivi din punctul de vedere al cersetoriei”
De asemenea, in privinta cersetoriei, si consilierul local Ioan Bildea observa unele imbunatatiri.
„Eu cred ca a fost o usoara imbunatatire, nu atat de mult pe cat ne-am fi dorit. Da, se observa. Oricum, trebuie sa tinem cont de faptul ca anul acesta am fost vizitati de mai multi turisti. Am avut mai multi oameni din afara, deci, am fost mai atractivi din punctul asta de vedere”, afirma Bildea.
Chiar daca acest aspect s-a ameliorat, exista inca o problema de abordare. Multi oameni prefera sa dea banii pe strada in loc sa-i doneze unor ONG-uri care se ocupa cu sustinerea si ajutorarea oamenilor strazii, remarca Bildea.
„Problema noastra e de abordare: sunt in Cluj foarte multi oameni cu inima mare si dispusi sa ajute la nevoie, dar cred ca modul de a-i ajuta sub forma acordarii sumelor de bani pe strada nu este destul de benefic precum a ajuta ONG-uri de profil, care cunosc oamenii si stiu ce efect au asupra lor. De multe ori oferim ajutor oamenilor care nici macar nu locuiesc in Cluj si, astfel, ii atragem si pe altii care se ocupa cu chestia asta. Noi in zona aceasta o sa actionam. Cand o sa consideram ca devine iarasi o problema, o sa activam”, explica Ioan Bildea.
Strategia de oprire a cersetoriei tine, spune Bildea, strict de partea de descurajare a oamenilor pentru astfel de donatii stradale.
Numarul de cersetori s-ar putea sa creasca in apropierea sarbatorilor, anticipeaza consilierul local.
„Ne asteptam ca in perioada sarbatorilor sa creasca numarul, dar sper sa nu fie aceeasi problema ca anul trecut, sper sa nu fie nevoie sa activam in sensul asta, sa demaram vreo campanie. Sper ca Politia Locala sa-si faca treaba si sa nu atragem asa de multi cersetori din afara orasului”, a incheiat Bildea.
Numarul scurt 955 este pus la dispozitia cetatenilor clujeni care vor sa sesizeze cazuri de cersetorie. Desi numarul functioneaza de anul trecut, s-au inregistrat putine astfel de apeluri. In oras, prin intersectii, autobuze si piete, inca exista afise cu recomandarea „Nu incuraja cersetoria”. Campania are si o pagina de Facebook cu acelasi nume.