Politica

După 5 ani de reformă cu Banca Mondială, PSD “rebaronizează” Fiscul. ”Pâinea și cuțitul” controalelor fiscale se întorc la “județ”

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat vineri că, în câteva luni, Fiscul va fi reorganizat, iar competențele celor opt direcții regionale se vor muta înapoi la direcțiile județene.

România se întoarce la situația din 2012, dinaintea reformării ANAF cu susținerea Băncii Mondiale, când direcțiile județene era controlate de baronii locali, iar Fiscul era un instrument politic important.

”De la regiune toată activitatea trece înapoi la județ, cum era înainte. Județele trebuie să devină ce erau în anii trecuți. Trebuie să decidă la nivel de județ ce au de făcut în privința Fiscului. Pentru că eu am nevoie de un interlocutor care să răspundă de absolut tot ce face acolo. Dar trebuie să-i lași și pâinea și cuțitul”, a declarat Teodorovici vineri într-o conferință de presă la Bistrița.

Teodorovici a anunțat că reorganizarea ANAF are loc ca urmare a trecerii contribuabililor mijlocii de la direcțiile regionale la cele județene, trecere prevăzută de o lege inițiată de UDMR.

”Există o prevedere legală care spune că, de la 1 august, contribuabilii mijlocii trec la județe. Președintele Fiscului propune o derogare de o lună. Pot sa fiu de acord cu derogarea doar dacă – și am și stabilit acest lucru – de la regiune toată activitatea trece înapoi la județ, cum era înainte”, a spus Teodorovici la Bistrița. El a adăugat că direcțiile regionale ale Fiscului ”trebuie să rămână doar cu un rol metodologic, culegeri de date, informații, analize și studii”.

Prin această adevărată contra-reformă anunțată de PSD, inspectorii fiscali vor reveni sub tutela politică a politicienilor de la nivel de județ. În plus, numărul sinecurilor politice din funcțiile de conducere va crește substanțial, având în vedere că, pe lângă cele 8 direcții regionale, reapar cele 40 de direcții județene.

Reamintim faptul că reorganizarea din 2013 a dus la apariția a 8 direcții regionale: Iaşi, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Brașov și București – precum și la reducerea până la o treime a funcțiilor de conducere. Aceeași reorganizare făcută cu sprijinul Băncii Mondiale a îngreunat abuzurile sau înțelegerile ilegale dintre inspectorii fiscali și firmele controlate.

Restructurarea ANAF din 2013 a fost o precondiție pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administrației fiscale”, proiect pentru care România a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 70 de milioane de euro, în 8 mai 2013. Guvernul a convenit atunci cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială ca ANAF să fie reorganizată, activitatea celor 221 de administraţii financiare urmând să fie concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale.

Cpnform Agerpres, la acel moment, Ministerul Finanțelor condus de Daniel Chițoiu (actual secretar general ALDE) arăta că organizarea ANAF pe direcții județene era disfuncțională din următoarele motive:

  • structura organizatorica actuala, in special cea a aparatului teritorial, care presupune costuri ridicate de administrare, a dus la crearea unui numar mare de organe fiscale, toate judetele fiind tratate similar, netinandu-se cont de dimensiunea sau importanta fiecaruia sub aspectul ponderii economice, a numarului de contribuabili etc.
  • toate structurile includ functii de directori executivi adjuncti, sefi de administratii, sefi de administratii adjuncti etc.
  • la nivel national, aproximativ 49% din resursele umane ale ANAF se afla in birourile judetene, iar 43% in birourile operationale. Activitatea desfasurata la nivelul structurii judetene este un amestec de activitati functionale (asistenta, monitorizare, coordonare, functii suport, etc.) si activitati operationale (ex: inspectie fiscala).
  • acest tip de organizare tinde sa creasca numarul de structuri si de functii de conducere.
  • distributia ineficienta a personalului intre diferitele activitati ale administratiei fiscale, precum si intre diferite unitati de la nivel teritorial, nerespectandu-se, de la un judet la altul, aceeasi proportie intre numarul de personal alocat si numarul de contribuabili administrati sau veniturile realizate.

Fotocredit: Gandul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *